Oamenii au comprimat milioane de ani de schimbări naturale în doar câteva secole

Cercetări recente, rezumate în cel mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți în evoluția climei (IPCC), au permis oamenilor de știință să-și îmbunătățească înțelegerea și măsurătorile schimbărilor climatice din trecut.

Aceste schimbări sunt înregistrate în sedimentele de pe fundul oceanelor și lacurilor, în calotele polare și în arhive de scurte durată precum inelele de creștere ale arborilor și coralii.

• „Apocalipsa plantelor”: bacteriile decimează culturile și provoacă pagube de milioane de euro
• Cum au avut de suferit estuarele, așa-numitele „pepiniere ale mării”, în ultimii 35 de ani?

Pe măsură ce oamenii de știință descoperă tot mai multe astfel de arhive și le înțeleg mai bine, reușim să comparam mai bine schimbările climatice recente și viitoare cu ceea ce s-a întâmplat în trecut.

Spre exemplu, raportul IPCC a arătat că temperatura globală (momentan cu 1,1 grade Celsius peste limita pre-industrială) este mai crescută decât în orice alt moment din ultimii 120.000 de ani.

Concentrația actuală de CO2 atmosferic, mai mare decât în ​​orice alt moment din ultimele 2 milioane de ani

Asta pentru că ultima perioadă călduroasă între erele glaciare a atins un apogeu în urmă cu 125.000 de ani. Prin comparație cu zilele noastre, acea căldură nu a fost declanșată de CO2, ci de schimbările de pe orbita și axa Pământului.

O altă descoperire din raport este că rata actuală de încălzire globală este mai rapidă decât în orice alt moment din ultimii 2.000 de ani.

Însă, nu doare temperatura din trecut poate fi reconstruită cu ajutorul datelor geologice. Spre exemplu, bulele de gaz minuscule blocate în gheața din Antarctica pot înregistra concentrațiile atmosferice de CO2 din urmă cu 800.000 de ani. Mai mult, oamenii de știință pot studia fosilele microscopice din sedimentele de pe fundul mării.

Aceste proprietăți (cum ar fi tipurile de elemente care alcătuiesc învelișurile fosile) sunt asociate cu cantitatea de CO2 din ocean atunci când organismele fosilizate erau vii, fapt corelat cu acumularea de CO2 din atmosferă.

Cercetările recente au arătat că, de fapt, concentrația actuală de CO2 atmosferic de aproximativ 415 părți per milion (comparativ cu 280 ppm înainte de industrializare la începutul anilor 1800) este mai mare decât în ​​orice alt moment din ultimele 2 milioane de ani.

Emisiile extrem de crescute ar duce la o încălzire situată între 6,6°C și 14,1°C

Alte variabile climatice pot fi, de asemenea, comparate cu schimbările din trecut. Acestea includ gazele cu efect de seră, cum ar fi metan și protoxid de azot (acum mai crescute decât în orice alt moment din ultimii 800.000 de ani), gheața arctică de la sfârșitul verii (mai mică decât în orice alt moment din ultimii 1.000 de ani), retragerea ghețarilor (fără precedent în cel puțin 2.000 de ani), nivelul mării (cu o creștere mai rapidă decât în ​​orice moment din ultimii 3.000 de ani) și aciditatea oceanului (neobișnuit de acid în comparație cu ultimele 2 milioane de ani), potrivit Science Alert.

Mai mult, schimbările prezise de modelele climatice pot fi comparate cu cele din trecut. Spre exemplu, o cantitate „intermediară” de emisii va duce probabil la încălzirea globală între 2,3°C și 4,6°C până în anul 2300, ceea ce este similar cu perioada caldă de la mijlocul Pliocenului din urmă cu aproximativ 3,2 milioane de ani.

Emisiile extrem de crescute ar duce la o încălzire situată între 6,6°C și 14,1°C, care se suprapune cu cea mai caldă perioadă de la dispariția dinozaurilor, adică „Maximul termic Paleocen-Eocen” declanșat de erupții vulcanice masive în urmă cu aproximativ 55 de milioane de ani.

Așadar, putem spune că, momentan, omenirea reușește să comprime milioane de ani de schimbări de temperatură în doar câteva secole.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un dinozaur avertizează omenirea: „Nu alegeți extincția!”. Campanie ONU inedită pentru schimbările climatice

Porcii sălbatici contribuie masiv la schimbările climatice. Cum este explicat fenomenul

Schimbările climatice cauzate de omenire au dus la deplasarea axei Pământului în ultimele decenii

Urșii hibrizi „pizzly”, tot mai răspândiți în Arctica din cauza schimbărilor climatice