Oamenii preistorici erau mai organizați decât ne-am fi așteptat. Ce arată un nou studiu?

Descoperirile indică faptul că oamenii preistorici știau multe despre organizarea spațială: știau să mânuiască focul și să-l utilizeze pentru diferitele nevoi. Astfel, strămoșii noștri și-au poziționat vatra într-un loc optim din interiorul peșterii, pentru a obține beneficii maxime, dar în același timp să se ferească cât mai mult posibil de fumul emanat.

Un studiu complex în domeniul arheologiei preistorice, efectuat la Universitatea din Tel Aviv, potrivit EurekAlert, oferă dovezi care să ateste funcțiile cognitive superioare ale primilor oameni care au trăit acum 170.000 de ani.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

În acest studiu, cercetătorii au creat un sistem software de simulare a răspândirii fumului, aplicându-l la siturile preistorice. Astfel, echipa a descoperit că oamenii care ocupau acele peșteri știau unde să-și poziționeze vatra pentru a optimiza emanarea de căldură, dar și să reducă în același timp expunerea la fumul toxic.

Focul oamenilor preistorici

Studiul a fost condus de doctorandul Yagit Kedar și de profesorul Jacob M. Alkow, din cadrul Departamentului de Arheologie și Culturi Estice Anticeal TAU, alături de Dr. Gil Kedar. Studiul a fost publicat în Scientific Reports.

Yafit Kedar explică faptul că folosirea focului de către oameni primitivi a fost un subiect discutat îndelung în comunitatea cercetătorilor, disputa pornind de la întrebarea privind momentul din evoluția acestora, în care oamenii au învățat cum să controleze focul și să-l aprindă.

Când au început să-l folosească, drept recuzită pentru viața lor? S-au folosit de spațiile interioare ale peșterilor eficient în raport cu focul?  În vreme ce cercetători sunt de acord cu faptul că oamenii moderni erau capabili toate aceste lucruri, disputa continuă cu privire la abilitățile oamenilor timpurii.

Încotro de înălța fumul?

În studiul de față, cercetătorii au aplicat un model computerizat de dispersie a fumului, într-un sit studiat în prealabil – Peșterile Lazaret sud-estul Franței, care au fost locuite acum 170 – 150 de mii de ani.

Pentru a răspunde la toate aceste întrebări, cercetătorii au inițiat o serie de simulări pentru 16 posibile locații ale vetrei din interiorul în situl arheologic, pe o suprafață de 290 metri pătrați. Pentru fiecare dintre aceste locații ipotetice, ei au analizat densitatea fumului din peșteră, folosind câteva mii de senzori plasați la distanță de 50 cm unul de celălalt, de la nivelul podelei și până la o înălțime de 1,5 metri.

Pentru a înțelege implicațiile asupra sănătății, atunci când vine vorba de expunerea la fum, măsurătorile au fost comparate cu recomandările OMS. În acest fel, s-au ajuns la patru posibile locații: o zona roșie, care în esență a fost scoasă din calcul din cauza densității mare a fumului; o zonă galbenă, potrivită pentru activități pe termen scurt; zona verde, care era potrivită pentru activități de lungă durată; și o zona albastră, care în esență nu era afectată de fum.

Nevoile oamenilor preistorici

Oamenii din vechime aveau în esență nevoie de echilibru – o vatră situată în apropierea locurilor în care își desfășurau activitățile de bază, dar care să fie amplasată în așa fel încât să fie redusă cat mai mult posibil expunerea la fumul toxic. În cele din urmă, când toate aceste aspecte sunt luate în calcul – activitățile zilnice vs. expunerea la fumul toxic – ocupanții peșterilor au găsit locul optim pentru poziționarea acesteia.

Studiul a identificat în peșteră,  o zonă de 25 de metri pătrați, care s-ar fi potrivit cel mai bine pentru poziționarea vetrei, pentru ca ocupanții să se bucure cât mai mult de beneficiile căldurii, ferindu-se în același timp de inhalațiile toxice. În mod surprinzător, în spațiile examinate, oamenii preistorici au identificat această zonă optimă.

Se concluzionează astfel că oamenii timpurii aveau capacitatea de a alege locul perfect pentru localizarea vetrei, fără a se folosi de senzori sau alte dispozitive moderne și asta chiar înainte de apariția omului modern în Europa. Această abilitate denotă inventivitate, experiență și acțiune coordonată, dar și conștientizarea riscurilor la adresa sănătății, generate de expunerea la fum. Mai mult decât atât, modelul dezvoltat în acest studiu poate să fie folosit în continuare și de echipele de arheologi care excavează situri noi.

Vă mai recomandăm și:

Viața antică din peșteri. Cum foloseau strămoșii noștri diferite surse de lumină în peșteri

Cel mai impresionant exemplu al dezvoltării omenirii: un pigment creat de omul cavernelor va fi utilizat în cucerirea spaţiului

Cum îşi făceau oamenii preistorici uneltele?

Cum făceau dragoste oamenii peşterilor