Viața antică din peșteri. Cum foloseau strămoșii noștri diferite surse de lumină în peșteri

Cu zeci de mii de ani în urmă, oamenii trăiau în peșteri și le explorau în moduri diferite față de cum o facem noi în ziua de astăzi. Poate că strămoșii noștri nu aveau lanterne moderne, însă asta nu înseamnă că locuiau în beznă totală.

Pentru a încerca să afle mai multe despre viața antică din peșteri, de la picturi rupestre la socializare, o echipă de cercetători a reprodus trei tipuri comune de tehnici antice de iluminat: torțe, lămpi cu grăsime animală și căminuri pentru foc (sau șemineuri).

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

Toate aceste trei tehnici erau folosite în Paleoliticul superior, începând cu 50.000 de ani în urmă. Oamenii de știință au explorat efectele surselor de iluminare în peștera Isuntza 1 din Spania.

Lumina determină percepția împrejurimilor și activitățile umane

„Oamenii au nevoie de lumină pentru a ajunge în părțile întunecate ale peșterilor, iar vizitele lor în acele locuri depind de caracteristicile fizice ale sistemelor de iluminare. Intensitatea luminozității, raza de acțiune, tipul de radiație și culoarea temperaturii luminii determină percepția împrejurimilor și activitățile umane de la interior (explorare sau activități artistice)”, au scris cercetătorii.

Cercetătorii s-au echipat cu opt tipuri de lumină bazate pe artefacte arheologice: cinci torțe făcute din iederă, ienupăr, stejar, mesteacăn și rășină de pin, două lămpi din piatră care ardeau grăsime animală, și un mic șemineu static confecționat din lemn de ienupăr și stejar.

Torțele au părut să funcționeze cel mai bine pentru explorarea și deplasarea prin peșteră. Torțele produceau lumină timp de 41 de minute, ceea ce este rezonabil, împrăștiau lumina în toate direcțiile și puteau fi reaprinse cu ușurință. Cu toate acestea, torțele au produs cel mai mult fum.

Ce tehnică de iluminare a funcționat cel mai bine?

Lămpile cu grăsime au funcționat cel mai bine pentru iluminarea spațiilor mici pentru perioade îndelungate de timp, arzând timp de peste o oră fără prea mult fum. Totuși, lumina lor nu ajunge prea departe, scrie Science Alert.

Cât despre șemineu, focul a trebuit să fie stins după 30 de minute din cauza fumului produs. Însă, căminul pentru foc a iluminat pe o distanță de 6,6 metri. Focul ar trebui să fie situat într-un loc cu ventilație bună, au spus cercetătorii.

Așadar, aceste experimente ne oferă detalii inedite despre constrângerile cu care se confruntau oamenii din Paleoliticul superior atunci când trebuiau să exploreze tuneluri, să trăiască în peșteri întunecate și să creeze artă rupestră.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un reputat astronom avertizează că un experiment științific eșuat ar putea distruge întreaga galaxie

Geologul care a electrocutat un cadavru într-un experiment de „readucere la viață”

Experimentul sinistru cu prizonieri din timpul gripei spaniole

Experimentul Pitești, încercarea de dezumanizare și distrugere a personalității umane