Creierul nu îmbătrânește atât de repede pe cât se credea. La ce vârstă scade viteza mintală?

Este acceptat pe scară largă că, pe măsură ce îmbătrânim, creierul nostru devine mai lent. Acum, un studiu, bazat pe date de la 1 milion de persoane, sugerează că viteza de procesare mintală rămâne constantă până la vârsta de 60 de ani.

Analiza pune rezultatele pe seama faptului că oamenii devin mai precauți pe măsură ce îmbătrânesc. Acest lucru ar putea explica numărul mare de cercetări care au concluzionat că viteza de procesare atinge un vârf la vârsta de 20 de ani și suferă un declin constant din acel moment.

• De ce ne comportăm diferit noaptea: explicațiile psihologiei și antropologiei
• Semne că ești epuizat emoțional, nu doar obosit

„Descoperirea noastră este încurajatoare, deoarece rezultatele arată că nivelurile medii ale vitezei în contexte care necesită decizii rapide și forțate nu scad decât relativ târziu în cursul vieții”, a declarat Dr. Mischa von Krause, de la Universitatea Heidelberg, autorul lucrării.

Studiul, publicat în revista Nature Human Behaviour, a folosit date de la 1.185.882 de participanți, cu vârste cuprinse între 10 și 80 de ani.

Subiecții au făcut mai puține greșeli pe măsură ce au îmbătrânit

Participanților li se cere să sorteze cuvintele în categorii pozitive și negative, atribuind totodată imaginea unor categorii rasiale. Testul este conceput în primul rând pentru a măsura puterea asociațiilor unei persoane între rasă și evaluări (reprezentate prin cuvinte pozitive sau negative), însă cea mai recentă analiză a folosit pur și simplu vârsta participanților, timpul de răspuns și acuratețea acestora, scrie The Guardian.

Datele au arătat, așa cum au făcut-o și studiile anterioare, că timpul mediu pentru a da un răspuns corect a atins un vârf la aproximativ 20 de ani. Cu toate acestea, cercetătorii susțin că această măsurătoare surprinde, de asemenea, cât de precaută este o persoană atunci când dă un răspuns și, de asemenea, viteza de reacție motorie de bază.

Prin utilizarea învățării automate, cercetătorii au urmărit să extragă mai multe informații despre acești doi factori ascunși din modelele din date. De exemplu, dacă cineva a răspuns în mod constant mai lent, indiferent de dificultatea unei anumite întrebări, modelul ar putea fi mai probabil să atribuie acest lucru unor reacții motorii lente.

Viteză în gândire sau acțiune?

Analiza a sugerat că tinerii de 20 de ani au fost cei mai rapizi pentru că au fost cei mai dispuși să schimbe acuratețea cu viteza. Cercetătorii au concluzionat că partea pur mecanică a răspunsului (cât de repede o persoană vede întrebarea și atinge tastatura) a fost cea mai rapidă la cei cu vârste cuprinse între 14 și 16 ani.

Viteza de procesare părea să atingă un vârf în jurul vârstei de 30 de ani și a scăzut foarte puțin între 30 și 60 de ani. De asemenea, participanții au făcut mai puține greșeli pe măsură ce au îmbătrânit, cel puțin până la vârsta de aproximativ 60 de ani.

Potrivit lui Von Krause, lucrarea sugerează că oamenii ar putea excela la sarcini diferite în funcție de vârsta lor. Cu toate acestea, el a adăugat că, în anumite limite, este probabil ca oamenii să fie capabili să își adapteze stilul de luare a deciziilor în funcție de cerințele unei situații.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum ar putea planta de canabis să prevină îmbătrânirea și moartea celulelor creierului

Semne de îmbătrânire prematură, observate la maimuțele care au supraviețuit unui uragan

Ochii pot dezvălui vârsta reală. Ce secrete ascunde retina despre îmbătrânire?

Un cercetător prezice că un medicament anti-îmbătrânire va fi disponibil „în decurs de un deceniu”