Arheologii au descoperit o cultură inovatoare, veche de 40.000 de ani, în nordul Chinei

Un sit paleolitic bine conservat din nordul Chinei dezvăluie un nou set de inovații culturale neidentificate până acum. Descoperirea unei noi culturi sugerează procesele de inovare și diversificare culturală care au avut loc în Asia de Est.

Deși studiile anterioare au stabilit că Homo sapiens a ajuns în nordul Asiei în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, rămân încă necunoscute multe despre viața și adaptările culturale ale acestor popoare timpurii, precum și despre posibilele lor interacțiuni cu grupurile arhaice.

• Cea mai veche artă botanică cunoscută dovedește o gândire matematică timpurie
• Ziua în care Consiliul Dirigent al Transilvaniei decide organizarea administrativă a teritoriilor unite cu România

În căutarea răspunsurilor, bazinul Nihewan din nordul Chinei, cu o bogăție de situri arheologice și cu o vechime cuprinsă între 2 milioane și 10.000 de ani în urmă, oferă una dintre cele mai bune oportunități pentru înțelegerea evoluției comportamentului cultural în nord-estul Asiei.

O cultură unică, veche de 40.000 de ani, în situl Xiamabei

Un articol publicat în revista Nature descrie o cultură unică, veche de 40.000 de ani, în situl Xiamabei din bazinul Nihewan. Cu cele mai vechi dovezi cunoscute de prelucrare a ocrului în Asia de Est și un set de unelte de piatră distincte, asemănătoare unor lame, Xiamabei conține caracteristici culturale unice sau extrem de rare în Asia de Nord-Est.

Prin colaborarea unei echipe internaționale de cercetători, analiza pieselor descoperite oferă noi informații importante despre inovația culturală în timpul expansiunii populațiilor de Homo sapiens, scrie EurekAlert.

Una dintre trăsăturile culturale semnificative descoperite la Xiamabei

Una dintre trăsăturile culturale semnificative descoperite la Xiamabei este utilizarea extensivă a ocrului, după cum arată artefactele folosite pentru a procesa cantități mari de pigment. Artefactele includ două bucăți de ocru cu compoziții minerale diferite și o placă de calcar alungită cu zone netezite purtând pete de ocru, toate acestea pe o suprafață de sedimente colorate în roșu.

Analizele efectuate de cercetătorii de la Universitatea din Bordeaux, conduși de profesorul Francesco d’Errico, indică faptul că diferite tipuri de ocru au fost aduse la Xiamabei și prelucrate prin batere și abraziune pentru a produce pulberi de culori și consistențe diferite, a căror utilizare a impregnat podeaua locuinței. Producția de ocru de la Xiamabei reprezintă cel mai vechi exemplu cunoscut al acestei practici în Asia de Est.

Uneltele de piatră de la Xiamabei reprezintă o adaptare culturală nouă pentru nordul Chinei de acum 40.000 de ani. Deoarece se cunosc puține lucruri despre industriile de unelte de piatră din Asia de Est până când micro-lamele au devenit tehnologia dominantă acum aproximativ 29.000 de ani, descoperirile de la Xiamabei oferă informații importante despre industriile de fabricare a uneltelor în timpul unei perioade de tranziție cheie.

O istorie complexă a inovației

Uneltele de piatră asemănătoare cu lame de la Xiamabei erau unice pentru regiune, marea majoritate a uneltelor fiind miniaturizate, mai mult de jumătate dintre ele măsurând mai puțin de 20 de milimetri.

Șapte dintre uneltele de piatră au prezentat dovezi clare de fixare pe un mâner, iar analiza sugerează că uneltele au fost folosite pentru găurire, răzuirea pieilor, cioplirea materialului vegetal și tăierea materiei animale moi. Locuitorii sitului au fabricat unelte cu coadă și cu scopuri multiple, ceea ce demonstrează un sistem tehnic complex de transformare a materiilor prime care nu se întâlnește în situri mai vechi sau puțin mai tinere.

„Descoperirile noastre arată că scenariile evolutive actuale sunt prea simple”

Documentele care provin din Asia de Est arată că o varietate de adaptări au avut loc în momentul în care oamenii moderni au intrat în regiune, în urmă cu aproximativ 40.000 de ani. Este posibil ca această perioadă de colonizare să fi inclus schimburi genetice și culturale cu grupuri arhaice, cum ar fi denisovanii, înainte de a fi înlocuit în cele din urmă de valuri ulterioare de Homo sapiens care au folosit tehnologii cu micro-lame.

„Descoperirile noastre arată că scenariile evolutive actuale sunt prea simple”, spune profesorul Michael Petraglia de la Institutul Max Planck din Jena. „Oamenii moderni, precum și cultura noastră, au apărut prin episoade repetate, dar diferite, de schimburi genetice și sociale pe zone geografice mari, mai degrabă decât ca un singur val de dispersie rapidă prin Asia”.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Morminte antice descoperite în China ascund rămășițele unor războinici îngropați de vii

O fosilă descoperită de cercetătorii din China ar putea fi răspunsul la misterul „abominabil” al lui Darwin

Un întreg oraș a fost închis în China din cauza unei singure infectări cu Omicron

O conductă de scurgere veche de 3.000 de ani a fost găsită în China