Legătura bizară dintre locul în care trăim și riscul de demență. Ce au descoperit oamenii de știință?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un studiu care are în centrul său populația din Australia a descoperit că, de fapt, zona în care locuiți poate influența riscul de a dezvolta sau nu demență mai târziu în viață.

Cercetarea s-a bazat pe datele a 4.656 de persoane, colectate între 2016 și 2020, ca parte a unui studiu mai amplu numit Healthy Brain Project. Acești participanți aveau vârste cuprinse între 40 și 70 de ani și niciunul dintre ei nu fusese oficial diagnosticat cu demență.

• Copiii nu uită cum i-ai făcut să se simtă. Lecțiile unui psiholog despre maturitatea emoțională a…
• S-ar putea ca toate animalele, plantele și ciupercile de pe Pământ să aibă un singur strămoș…

Analizând rezultatele, autorii au descoperit că cei care locuiau în cartiere mai bogate au obținut scoruri semnificativ mai mari la testele de memorie și mai mici la testele de risc de demență decât cei care locuiesc în zone defavorizate.

Diferențele au fost deosebit de mari în rândul adulților mai în vârstă și al persoanelor cu scoruri mai mari de demență.

Ce factori atenuează declinul cognitiv?

„Împreună, aceste date sugerează că persoanele din cartierele mai dezavantajate au, în general, scoruri mai mari de risc de demență și diferențe subtile în ceea ce privește memoria, chiar și la mijlocul vieții”, concluzionează autorii.

Constatările sunt susținute de cercetări recente din Statele Unite, care au observat, de asemenea, o incidență mai mare a bolii Alzheimer în rândul cartierelor defavorizate. Interesant este însă că alte studii din Regatul Unit au constatat un risc mai mare de demență doar în rândul persoanelor cu un statut socio-economic mai scăzut, nu și în rândul cartierelor.

Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a distinge diverși factori psihologici, sociali și de mediu care ar putea avea un impact asupra acestor rezultate.

Expunerea cronică la poluarea atmosferică în China și Mexico City, de exemplu, a fost recent legată de declinul cognitiv, chiar și în cazul tinerilor. De asemenea, poluarea aerului tinde să fie mai gravă în cartierele defavorizate, ceea ce înseamnă că acest lucru ar putea determina problemele de memorie în grupurile socio-economice inferioare.

40 la sută din cazurile de demență pot fi prevenite

Dieta este un alt factor care ar putea intra în joc, potrivit ScienceAlert. Dieta mediteraneană, de exemplu, prezintă beneficii potențiale pentru funcția cognitivă pe măsură ce îmbătrânim, dar alimentele sănătoase, cum ar fi legumele, fructele de pădure, nucile, uleiul de măsline și peștele, sunt de obicei mai scumpe, iar aderarea la această dietă este, în general, asociată cu un statut socio-economic mai ridicat.

Accesul la spații verzi, care, de asemenea, tind să fie puține și rare în cartierele defavorizate, poate fi un alt factor care are un impact asupra sănătății cognitive în rândul adulților în vârstă. Același lucru este valabil și pentru accesul la asistență medicală și la instituții educaționale, precum școlile și bibliotecile.

Cercetătorii sugerează că până la 40 la sută din cazurile de demență pot fi prevenite, astfel încât, dacă experții își pot da seama ce factori atenuează declinul cognitiv, am putea să protejăm o mare parte din populația îmbătrânită.

Studiul a fost publicat în JAMA Network Open.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Demența și mediul schimbător. Dificultățile cu care se confruntă cei afectați

Comunitățile indigene amazoniene prezintă cele mai scăzute rate de demență din lume

Un nivel scăzut de testosteron, asociat cu riscul de a dezvolta demență și Alzheimer

Obiceiurile zilnice care pot crește riscul de demență și pot accelera procesul de îmbătrânire