Monedele romane scot la iveală dovezi ale unei crize financiare. „Denarul a fost aruncat în aer”

O nouă analiză științifică a compoziției denarilor romani a adus o nouă înțelegere asupra unei crize financiare, menționate pe scurt de către omul de stat și scriitorul roman Marcus Tullius Cicero. În plus, descoperirea a rezolvat o dezbatere istorică de lungă durată.

Cercetătorii de la Universitatea din Warwick și de la Universitatea din Liverpool au analizat monedele din acea perioadă și au dezvăluit o depreciere a monedei mult mai mare decât credeau istoricii, monedele care erau din argint pur înainte de anul 90 î.Hr., prezentând până la 10 la sută cupru cinci ani mai târziu.

• Ziua în care Rusia l-a regăsit pe Ţareviciul Alexei, ucis de bolşevici la 14 ani
• Cum s-au răzbunat germanofilii pe membrii guvernul român care au hotărât intrarea în război împotriva Puterilor…

„Romanii fuseseră obișnuiți cu o monedă de argint extrem de fină, așa că este foarte posibil să își fi pierdut încrederea în denar când acesta a încetat să mai fie pur. Nivelul precis de degradare ar fi putut fi mai puțin important pentru contemporani decât simpla realizare a faptului că moneda era falsificată și nu mai era făcută din argint adevărat”, a explicat Dr. Ponting, de la Universitatea din Liverpool, potrivit Phys.org.

Ce a vrut să spună Cicero?

„Descoperirea acestei scăderi semnificative a valorii denarului a aruncat o nouă lumină asupra aluziilor lui Cicero, privind o criză monetară în anul 86 î.Hr. Istoricii au dezbătut mult timp ce a vrut să spună atunci când a scris că moneda era aruncată de colo-colo.  Acum, credem că am rezolvat acest puzzle”, a explicat profesorul Butcher de la Universitatea din Warwick.

Referința face parte dintr-o anecdotă care descrie comportamentul interesat al lui Marius Gratidianus, care și-a asumat meritele pentru o propunere de reformă monetară elaborată în comun de tribuni și de colegiul pretorilor.

Astfel, noul proiect are ca scop creșterea înțelegerii noastre asupra economiilor Romei clasice și ale altor state mediteraneene prin analiza compoziției monedelor lor și prin compararea rezultatelor cu documentele istorice.

„Valoarea monedei a fost aruncată în aer”

„Tehnica noastră de prelevare a probelor, folosită pentru a lua mostre din aceste monede importante a dezvăluit o scădere semnificativă a valorii denarului – de la a fi o monedă din argint pur, denarul a scăzut mai întâi la sub 95% fin, apoi a scăzut din nou la 90%, cu unele monede la doar 86%, sugerând o criză monetară severă„, a declarat Dr. Ponting.

„În anii de după 91 î.Hr. statul roman era în pericol de a intra în faliment. Romanii se aflau în război cu propriii aliați din Italia, iar la încheierea războiului, în 89 î.Hr., exista o criză a datoriilor.

În anul 86 î.Hr. se pare că a existat și o criză de încredere în monedă. Cicero a relatat cum tribunii romani s-au adresat colegiului pretorilor pentru a rezolva criza, înainte ca Gratidianus să revendice singurul merit pentru efortul colectiv”, a explicat profesorul Kevin Butcher.

O teorie este că Gratidianus a fixat cursul de schimb între denarul de argint și asul de bronz. O alta este că a publicat o metodă de detectare a denarilor falși și a restabilit astfel încrederea în monedă.

Conținutul de argint al monedei a scăzut în două etape

„S-a crezut mult timp că a existat o foarte ușoară devalorizare a denarului între 89-87, dar a fost aceasta suficientă pentru a declanșa o criză monetară?”

Rezultatele analizei metalurgice sugerează că dificultățile financiare cu care s-a confruntat Roma în acești ani au dus la o relaxare a standardelor la monetărie în anul 90 î.Hr. și că, în consecință, conținutul de argint al monedei a scăzut în două etape, astfel încât în anul 87 î.Hr. moneda a fost deliberat alipită cu 5-10% cupru.

„Acesta ar putea fi sensul cuvintelor lui Cicero, că valoarea monedei a fost aruncată în aer, deoarece nimeni nu putea fi sigur dacă denarii pe care îi avea erau puri sau nu”, a adăugat profesorul Butcher.

În deceniile care au urmat, romanii au evitat din nou deprecierea denarului, până când statul s-a confruntat din nou cu cheltuieli uriașe în timpul războiului civil dintre Pompei și Iulius Caesar. Chiar și atunci, monetăria romană nu a mers la fel de departe ca pe vremea lui Gratidianus.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Mai multe monede dintr-o comoară veche, descoperite în Polonia

Cel mai mare tezaur de argint roman, găsit în Augsburg

Un denar de aur foarte rar din secolul al III-lea a fost găsit în Ungaria

Britanicii din epoca bronzului nu foloseau greutăți europene pentru a-și cântări aurul