Un dinte de copil, vechi de mii de ani, ar putea rezolva cel mai mare mister al evoluției umane

În adâncul pădurilor din Laos, într-o peșteră din Munții Annamite, se afla un singur dinte de copil. Acel dinte – un molar – ar putea aparține unei specii umane misterioase despre care știm foarte puține.

„Analizele structurii interne a molarului și analizele smalțului indică faptul că dintele provine de la un individ tânăr, probabil de sex feminin”, scriu cercetătorii într-un nou studiu. Dintele, provenit din peștera Tam Ngu Hao 2, „reprezintă cel mai probabil un Denisovan”, spun cercetătorii.

• Un peisaj antic dezvăluie rămășițele oamenilor care au trăit acum 100.000 de ani
• Titanic, dincolo de mit. 10 lucruri neştiute despre cea mai cunoscută tragedie maritimă din istorie

Denisovanii sunt o specie umană dispărută, descoperită pentru prima dată când, în urma analizei osului de deget al unui copil găsit într-o peșteră siberiană în 2008, s-a stabilit că nu se potrivește cu nicio specie umană cunoscută.

Din ceea ce se poate spune din specimenele datate aproape până acum 200.000 de ani, denisovanii au asemănări genetice apropiate cu neanderthalienii.

O specie umană misterioasă despre care știm foarte puține

Cu toate acestea, găsirea de specimene a fost incredibil de rară. Șase dinți și oase fosilizate au fost descoperite în aceeași peșteră siberiană, în timp ce o mandibulă parțială a fost găsită într-o peșteră din China.

Așadar, descoperirea unui potențial dinte de Denisovan din Laos – mult mai la sud de peșterile din Siberia sau China – este extrem de interesantă pentru cercetători.

„Dintele din peștera Tam Ngu Hao 2 din Laos oferă astfel dovezi directe ale unui individ Denisovan, cel mai probabil de sex feminin, din fauna asociată din Asia de Sud-Est continentală din urmă cu 164-131 mii de ani”, scrie echipa în noua lucrare.

„Această descoperire atestă în continuare că această regiune a fost un punct fierbinte de diversitate pentru genul Homo, cu prezența a cel puțin cinci specii din Pleistocenul mediu târziu, până în Pleistocenul târziu: H. erectus, Denisovans/Neanderthal, H. floresiensis, H. luzonensis și H. sapiens”, explică echipa, potrivit ScienceAlert.

Dintele antic ar avea o vechime cuprinsă între 164 și 131 de mii de ani

Deoarece molarul și-a încheiat dezvoltarea abia recent (la momentul morții individului) și nu prezenta semne de uzură, echipa crede că dintele provine de la un copil cu vârsta cuprinsă între 3,5 și 8,5 ani la momentul morții.

Folosind sedimentele din jurul dintelui, au datat dintele la o vechime cuprinsă între 164 și 131 de mii de ani.

Din păcate, când vine vorba de dinți antici, mai ales de un singur exemplar, nu este ușor să confirmi că este vorba cu siguranță de Denisovani.

Echipa nu a fost capabilă să preleveze probe de ADN antic din cauza vârstei specimenului, în parte din cauza condițiilor tropicale care probabil au distrus orice urmă de ADN cu multe mii de ani în urmă.

Dar, analizând proteinele din dinte, alături de morfologia acestuia, echipa este destul de sigură că este Denisovan, deși ar putea proveni și de la un Neanderthal. Vom avea nevoie de mai multe analize pentru a confirma într-un fel sau altul, arată cercetătorii în lucrarea publicată în Nature Communications.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Membrii unui grup de indigeni din Filipine au cea mai mare moștenire genetică de la denisovani

Capacitatea de adaptare a locuitorilor din Melanezia se află în ADN-ul moştenit de la neanderthalieni şi de la denisovani

Omul modern s-a împerecheat de cel puţin două ori cu Denisovanii. Milioane de oameni deţin şi în prezent ADN-ul celei mai misterioase specii de hominid

Omul modern s-a împerecheat de cel puţin două ori cu Denisovanii. Milioane de oameni deţin şi în prezent ADN-ul celei mai misterioase specii de hominid