Dovezile unei posibile „populații hibride” omul de Neanderthal – omul modern

Două seturi de dinți neanderthalieni găsiți acum mai bine de 100 de ani s-au dovedit că prezentau unele caracteristici umane distincte. Noile cercetări sugerează că cei doi indivizi ar fi putut face parte dintr-o „populație hibridă” apărută prin încrucișarea dintre neanderthalieni și oamenii moderni.

Cei 13 dinți neandertali au fost, inițial, descoperiți la începutul secolului al XX-lea în La Cotte de St Brelade din Jersey, o mică insulă britanică aflată în largul coastei de nord a Franței.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

Depozitele din peștera din apropiere sugerează că dinții au o vechime mai mică de 48.000 de ani. Neanderthalienii au dispărut acum aproximativ 40.000 de ani.

Fosilele au fost cercetate din nou, iar noul studiu, publicat în Journal of Human Evolution, arată că dinții au unele caracteristici clare ale omului de Neanderthal, dar nu sunt tipici pentru acești hominizi dispăruți. Forma distinctă este tipică oamenilor moderni.

Urmele unei populații hibride

Anterior, se credea că dinții aparțineau aceluiași individ, dar noile cercetări sugerează că provin de la cel puțin doi adulți, ceea ce indică trăsături predominante în populație.

Astfel, ar putea indica faptul că hominizii din La Cotte ar fi putut fi o „populație hibridă” care avea un amestec puternic de strămoși neanderthalieni și oameni moderni, o idee pe care cercetătorii de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, Institutul de Arheologie UCL și Universitatea din Kent speră să o susțină cu dovezi din ADN-ul antic.

„Având în vedere că oamenii moderni s-au suprapus cu neanderthalii în unele părți ale Europei începând cu 45.000 de ani în urmă, caracteristicile neobișnuite ale acestor indivizi La Cotte sugerează că ar fi putut avea un strămoș dublu Neanderthal – omul modern”, a declarat cercetătorul principal, profesorul Chris Stringer de la Muzeul de Istorie Naturală, citat de IFL Science.

„Ideea unei populații hibride ar putea fi testată prin recuperarea ADN-ului antic din dinți, ceea ce este acum în curs de investigare”, a adăugat el.

Oamenii moderni și neanderthalienii s-au încrucișat de mai multe ori

Este bine-cunoscut faptul că oamenii moderni și neanderthalienii s-au încrucișat între ei în mai multe rânduri de-a lungul istoriei lor suprapuse. Ca urmare a acestor întâlniri intime, fiecare populație umană de pe Pământ are în genomul său părți de ADN neanderthalian. În special la europeni se estimează că în jur de 1 până la 4% din gene provin din strămoși neanderthalieni.

De asemenea, este cunoscut faptul că oamenii moderni și neanderthalienii au avut urmași și s-au încrucișat, pe scarcă largă, cu denisovanii, o altă specie de hominizi dispărută care a trăit în Eurasia.

În 2018, oamenii de știință au descoperit, într-o peșteră îndepărtată din Siberia, fosile de de os care aparțineau unei fete adolescente, nu mai mică de 13 ani, care avea o mamă neanderthală și un tată denisovan.

Vă recomandăm să citiți și:

Dovezile arheologice arată că neanderthalienii și oamenii s-au războit timp de peste 100.000 de ani

Noi dovezi ale împerecherii oamenilor moderni cu neanderthalienii arată că de la ultimii am moştenit rezistenţa la infecţiile virale

Genele neanderthalienilor sunt mai comune în ADN-ul europenilor şi al africanilor decât se credea anterior

Capacitatea de adaptare a locuitorilor din Melanezia se află în ADN-ul moştenit de la neanderthalieni şi de la denisovani