Praful cosmic din jurul unor stele mici ar putea deveni un viitor sistem planetar. Ce au observat astronomii?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Evan Rich de la Universitatea din Michigan a studiat 44 de discuri protoplanetare cu ajutorul puternicului telescop Gemini South din America de Sud. Echipa lui Rich a descoperit că, de fapt, corpurile discurilor au un aspect diferit în funcție de mărimea stelelor începătoare pe care le înglobează.

O posibilitate este că stelele mari formează planete în mod diferit față de cele mici. O caracteristică importantă a acestor discuri sunt inelele, care indică astronomilor că acolo se dezvoltă planete. Atunci când aceste lumi mătură material pentru a se mări, ele creează regiuni rare, producând spațiile negative dintre inele. Echipa și-a prezentat noile cercetări în Astrophysical Journal.

În mod ciudat, „sistemele cu inele mici de granule de praf se găsesc doar în jurul stelelor cu mase mai mici de trei ori masa Soarelui”, spune Rich. „Procesul de formare a planetelor ar putea fi diferit în cazul stelelor cu masa mai mare de trei ori decât cea a Soarelui”.

Este posibil ca planetele să se dezvolte mai ușor în jurul stelelor mai mici, ceea ce face ca inelele să fie mai proeminente. O posibilă explicație pentru lipsa inelelor vizibile în jurul stelelor mai mari este căldura.

Stelele mari ar forma planete în mod diferit față de cele mici

Discurile mai mari s-ar putea lăuda cu temperaturi mai ridicate, ceea ce împiedică particulele de gheață să înghețe pe granulele de praf, evaporându-se în schimb, iar acest lucru „ar putea inhiba formarea de inele pe discul exterior pentru discurile cu masă mai mare”, spune studiul.

Rich s-a concentrat pe discuri care nu erau „bine cunoscute” sau „celebre”, se arată în rezumatul studiului. Ei au urmărit să producă un „eșantion mai puțin părtinitor” care ar fi „potrivit pentru a sonda etapele majore ale evoluției discurilor în timpul formării planetelor”.

Ei au folosit telescopul Gemini South Telescope pentru a capta aceste priveliști hipnotizante. Instalația aparține unei organizații cunoscute sub numele de NOIRLab – National Optical-Infrared Astronomy Research Laboratory. Gemini South se află pe vârful Cerro Pachón, la poalele Anzilor din Chile. Omologul său, Gemini North, se află pe vârful Maunakea din Hawaii.

Planetele se dezvoltă mai ușor în jurul stelelor mai mici

Echipa a clasificat cele 44 de discuri din studiu în categorii precum „inelar”, „spiralat”, „neregulat” și „continuu” (fără goluri aparente), scrie Inverse.

Rich și colegii săi recunosc că mai sunt multe de făcut pentru a dovedi că discurile mai mari nu au inele. S-ar putea ca, din moment ce discurile mai mari din eșantionul lui Rich sunt, în general, mai îndepărtate decât celelalte, poate că inelele sunt acolo, dar invizibile pentru astronomi.

Discurile mai mari găzduiesc stele mai mari, iar strălucirea lor suplimentară ar putea, de asemenea, să ascundă ceea ce se întâmplă cu adevărat acolo.

„Sondajul nostru este primul studiu care caută tendințe în discurile protoplanetare cu mase stelare mai mari de trei sori”, au scris autorii studiului. „Astfel, lucrările viitoare trebuie să verifice aceste constatări și să caute sisteme masive care găzduiesc structuri inelare și lacunare”.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Astronomii dezvăluie excentricități neașteptate în discul de resturi al unei stele apropiate. Ce ar putea ascunde?

Chimia Soarelui. O enigmă veche de zeci de ani despre compoziția stelei noastre, în sfârșit elucidată

Extratereștrii ar putea trăi în jurul stelelor pitice albe din Calea Lactee, susține un fizician

Astronomii au găsit un Super-Pământ în apropierea zonei locuibile a stelei sale