Arheologii au descoperit dovezi vechi de 600.000 de ani despre primii locuitori ai Marii Britanii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Arheologii au scos la iveală dovezi vechi de 600.000 de ani ale primilor locuitori ai Marii Britanii în apropiere de Canterbury, Anglia.

Descoperirea, condusă de Departamentul de Arheologie de la Universitatea din Cambridge, a găsit dovezi ale primilor oameni care datează de acum 560.000 – 620.000 de ani, din perioada paleoliticului.

Situl a fost identificat pentru prima dată în anii 1920, când muncitorii au găsit topoare într-o albie veche de râu, pe care cercetătorii au aplicat acum tehnici moderne prin datare radiometrică, datare prin radiofluorescență în infraroșu (IR-RF) și săpături controlate ale sitului.

Într-un studiu, publicat în revista Royal Society Open Science, cercetătorii au confirmat prezența lui Homo heidelbergensis, o specie sau subspecie dispărută de om arhaic care a existat în timpul Pleistocenului mediu și un strămoș al neanderthalienilor. Se crede că Homo heidelbergensis a descins din Homo erectus african în timpul primelor expansiuni timpurii ale homininilor din Africa, care au început cu aproximativ 2 milioane de ani în urmă.

Când au ajuns primii oameni în Marea Britanie?

Se știe că primii oameni au fost prezenți în Marea Britanie încă de acum 840.000 și, posibil, 950.000 de ani, dar aceste vizite timpurii au fost efemere din cauza schimbărilor climatice care au alungat populațiile din nordul Europei, care au colonizat Marea Britanie în timpul unei faze de încălzire, între 560.000 și 620.000 de ani în urmă.

În această perioadă, Marea Britanie a fost conectată la Europa prin peninsula nord-vestică a continentului european, permițând populațiilor să migreze către noi terenuri de vânătoare, probabil în timpul lunilor mai calde de vară.

Pe lângă datarea sitului, cercetătorii au descoperit noi artefacte din silex, inclusiv „răzuitoare” timpurii, a căror datare prin radiofluorescență în infraroșu (IR-RF) a permis să determine momentul în care au fost îngropate, studiind momentul în care boabele de nisip au fost expuse ultima dată la lumina soarelui.

„Artefactele se află exact acolo unde le-a așezat râul antic, ceea ce înseamnă că putem spune cu încredere că au fost realizate înainte ca râul să se mute într-o altă zonă a văii”, a explicat Dr. Tobias Lauer de la Universitatea din Tübingen, Germania.

Primii locuitori ai Marii Britanii prosperau, nu doar supraviețuiau

Homo heidelbergensis era un vânător-culegător care mânca o gamă diversă de alimente de origine animală și vegetală. Multe dintre uneltele descoperite ar fi putut fi folosite pentru a procesa carcase de animale, potențial cerb, cal, rinocer și bizon, precum și tuberculi și alte plante, scrie Heritage Daily. Dovada acestui lucru poate fi observată în uneltele prezente în sit. Cu toate acestea, prezența uneltelor de răzuire și de perforare sugerează că este posibil să se fi desfășurat și alte activități.

„Diversitatea uneltelor este fantastică. Pentru prima dată, am găsit dovezi rare de unelte de răzuire și de perforare la această vârstă foarte timpurie”, a declarat Dr. Alastair Key de la Universitatea din Cambridge.

„Găsirea acestor artefacte poate sugera că oamenii din această perioadă pregăteau piei de animale, probabil pentru îmbrăcăminte sau adăposturi”, a explicat Dr. Tomos Proffitt de la Institutul Max Planck de Antropologie Evolutivă, care a analizat artefactele.

Gama de unelte de piatră sugerează că strămoșii care trăiau în ceea ce avea să devină Marea Britanie prosperau și nu doar supraviețuiau.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O peșteră din Spania, renumită pentru arta rupestră, folosită de strămoșii noștri timp de peste 50.000 de ani

Cum au ajuns în Europa strămoșii noștri din Africa? Descoperirea dintr-o peșteră schimbă povestea

Strămoșii noștri, „vinovați” că bem? Un studiu susține că maimuțele mănâncă fructe care conțin alcool

Strămoşii noştri preistorici îşi raţionalizau hrana. Făceau stocuri de oase de cerbi