Seceta severă din Italia a dezvăluit „Podul lui Nero”, o comoară arheologică

Seceta severă din Italia a dezvăluit recent o comoară arheologică din Roma, un pod care ar fi fost construit de împăratul roman Nero și care se afla de obicei acoperit de apele râului Tibru.

Astfel, scăderea nivelului apei a dezvăluit rămășițele din piatră ale Pons Neronianus (traducere din latină „Podul lui Nero).

• Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
• Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică

Nero, al cincilea împărat al Imperiului Roman între 54 și 68 e.n., a fost un lider controversat care a construit structuri publice și a câștigat bătălii militare în afara teritoriului, dar și un conducător care a neglijat politica și a ales să-și concentreze mare parte din timp și pasiune asupra artelor, muzicii și curselor cu trăsuri.

Originile Podului lui Nero sunt incerte

Visteria Romei a fost, de asemenea, epuizată în timpul domniei sale, în mare parte din cauza construirii „Casei de Aur” (Domus Aurea), un palat construit de Nero în centrul Romei după marele incendiu. În timpul domniei sale, Nero și-a ucis mama și cel puțin una dintre soții, și a încercat din răsputeri să reconstruiască Roma după ce un incendiu a devastat orașul în 64 e.n. Nero s-a sinucis în 68 e.n., la vârsta de 30 de ani, după ce a fost declarat inamic public de către Senatul roman.

„Rămășițele acestui pod roman sunt vizibile de fiecare dată când apa Tibrului scade, atunci când avem parte de perioade îndelungate, cum ar fi cea de acum, în care nu avem precipitații”, a explicat Robert Coates-Stephens, arheolog la Școala Britanică din Roma.

Potrivit Live Science, podul ar fi fost construit înainte de domnia lui Nero. „Originile podului sunt incerte, având în vedere că este un pod care ar fi existat aici înainte de domnia lui Nero și astfel Pons Neronianus ar fi fost probabil o reconstruire a unui punct de trecere mai vechi”, a precizat Nicholas Temple, profesor de istorie arhitecturală la Universitatea Metropolitană din Londra.

Denumirea Pons Neronianus „apare pentru prima oară abia în secolul XII”

Denumirea Pons Neronianus „apare pentru prima oară abia în cataloagele monumentelor din Roma din secolul XII”, a adăugat Coates-Stephens. „Este adevărat că Nero avea grădini și proprietăți extinse în zona Vaticanului, astfel că un pod în acest loc ar fi permis accesul ușor”, a subliniat Coates-Stephens.

Podul ar fi fost folosit și pentru transportul prizonierilor, a adăugat Temple, subliniind că punctul de trecere ar fi fost „utilizat de Sfântul Petru atunci când a fost luat în lanțuri” după procesul său de la Vaticanus, acolo unde a fost crucificat în jurul anului 64 e.n.

În funcție de cum va fi afectat râul Tibru de schimbările climatice, rămășițele podului ar putea fi vizibile mult mai des. Totuși, experții sunt de părere că ar fi mai bine ca „podul să rămână sub apă și Italia să nu fie afectată de secetă”.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Secetă severă în Italia. Mai multe regiuni au declarat stare de urgență

Nero, împăratul care „cânta la liră în timp ce Roma ardea”

Efectele încălzirii globale. Apa potabilă, raţionalizată într-un oraş din Italia

O companie italiană lansează prima „baterie cu dioxid de carbon”. Care sunt beneficiile?