De ce au izbucnit, din nou, tensiunile etnice între Kosovo și Serbia?

Kosovo a început în data de 1 septembrie o perioadă de două luni de implementare a unei mișcări controversate de a-i obliga pe sârbi, în principal pe cei care locuiesc în partea de nord a națiunii balcanice, la granița cu Serbia, să înceapă să folosească plăcuțele de înmatriculare emise de Guvernul de la Priștina.

Tensiunile etnice legate de decizie au izbucnit în luna august când etnicii sârbi din nordul Kosovo, care sunt sprijiniți de Serbia și nu recunosc autoritatea Pristinei, au instituit blocaje pentru a protesta împotriva noii reguli.

• Instagram va alerta părinții atunci când copiii caută „în mod repetat” anumiți termeni
• Psihologii dezvăluie culorile folosite cel mai des de oamenii dificili

Kosovo și-a câștigat independența față de Serbia în 2008, la aproape un deceniu după o revoltă de gherilă împotriva guvernării represive a Belgradului.

Rănile deschise în anii 1990 și 2000 se închid greu

Serbia, totuși, consideră în continuare Kosovo ca parte integrantă a teritoriului său și respinge sugestiile că provoacă tensiuni și conflicte în interiorul granițelor vecinului său. Belgradul acuză Priștina că a încălcat drepturile sârbilor minoritari.

Etnicii sârbi reprezintă 5% din cei 1,8 milioane de locuitori din Kosovo, etnicii albanezi reprezentând aproximativ 90%.

Sârbii din Kosovo neagă autoritatea Priștinei

Kosovo a dorit de ani de zile ca cei aproximativ 50.000 de sârbi care locuiesc în nord să-și schimbe plăcuțele de înmatriculare sârbești cu cele emise de Priștina, ca parte a dorinței guvernului de a-și afirma autoritatea asupra teritoriului său.

Etnicii sârbi au refuzat de mult să recunoască autoritatea instituțiilor kosovare, refuzând să plătească operatorului de energie electrică din Kosovo pentru electricitatea pe care o folosesc și atacând frecvent poliția care încearcă să facă arestări.

Și în 2021 Kosovo a încercat să impună plăcuțele de înmatriculare dar decizia a fost anulată atunci când etnicii sârbi au protestat. Un an mai târziu, pe 31 iulie, Priștina a anunțat o fereastră de două luni pentru schimbarea plăcuțelor, declanșând noi proteste.

Kosovo și Serbia vor în Uniunea Europeană

Tensiunile s-au diminuat relativ după ce prim-ministrul kosovar Albin Kurti, sub presiunea SUA și a UE, a convenit să amâne schimbarea.

Teoretic, atât Kosovo cât și Serbia intenționează să adere la Uniunea Europeană și au convenit, ca parte a acestui proces de aderare, să își rezolve problemele restante și să construiască relații de bună vecinătate.

Sârbii din Kosovo doresc să creeze o asociație a municipalităților majoritare sârbe care să funcționeze cu o mai mare autonomie. Serbia și Kosovo au înregistrat puține progrese în această problemă și în alte chestiuni de când s-au angajat la a avea un dialog, în 2013.

NATO are aproximativ 3.700 de militari staționați în Kosovo pentru a menține pacea. Alianța a spus că va interveni în conformitate cu mandatul său dacă stabilitatea în zonă ar fi pusă în pericol. Misiunea Uniunii Europene pentru statul de drept în Kosovo (EULEX), care a sosit în 2008, mai are acolo aproximativ 200 de ofițeri speciali de poliție, informează Reuters.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Morminte acoperite cu vopsea roșie, descoperite în movile din Serbia. Ce ar fi simbolizat?

GALERIE FOTO. Turnul din Nis, monumentul din Serbia construit din craniile duşmanilor care atestă una dintre cele mai brutale lupte din Balcani

În urmă cu 108 ani, Austro-Ungaria declara război Serbiei, marcând astfel începutul Primului Război Mondial

Nivel de poluare extrem de periculos înregistrat în cel mai mare oraș din Kosovo