Aleksandr Lukașenko, președintele de-un sfert de veac al Belarusului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Aleksandr Grigoryevich Lukașenko (născut la 30 august 1954) este președintele Belarusului, fiind liderul țării din 1994 și șeful de stat cu cea mai mare vechime în funcție din spațiul ex-sovietic.

Înainte de a deveni președinte, a lucrat în armată, în cadrul forțelor de frontieră KGB, a făcut parte din organizația de tineret a Partidului Comunist, în perioada în care Belarus aparținea de Uniunea Sovietică, a fost la conducerea mai multor fabrici și ferme și a fost singurul deputat care s-a opus acordului ce a dus la dizolvarea Uniunii Sovietice, în 1991.

Absolvent al unei Academii de Agricultură, Lukașenko are o aplecare spre acest domeniu, fiind cunoscut pentru atenția pe care o acordă administrației agriculturii. În 2019, de exemplu, în urma unei vizite pe care a făcut-o la o fermă, nemulțumit de condițiile în care a văzut că erau crescute vitele, i-a concediat pe cei responsabili, inclusiv pe ministrul Agriculturii. Pe site-ul președinției țării, Lukașenko a scris că este „președintele oamenilor obișnuiți”.

Alegeri cu cântec pentru „ultimul dictator al Europei”

Supranumit „ultimul dictator al Europei”, realegerea sa în funcția de la conducerea țării, în 9 august 2020, a creat multe controverse și a stârnit proteste, mulți acuzându-l că ar fi fraudat voturile (a ieșit învingător cu un procent de 80%). După alegerile din 2020, Uniunea Europeană, Regatul Unit, Canada, Ucraina și Statele Unite nu au recunoscut rezultatul alegerilor, considerând că „nu au fost nici echitabile şi nici libere”, iar în urma rezultatului, marea majoritate a liderilor opoziţiei au fost încarceraţi sau au fugit în exil.

Pe 10 august 2020, ca urmare a nemulțumirilor create pe fondul rezultatului alegerilor, aproximativ 3.000 de persoane care demonstrau împotriva lui Aleksandr Lukașenko au fost reținute și câteva zeci rănite în timpul ciocnirilor cu poliția.

Vrem fără tine

Pe 16 august (2020), Lukașenko a ținut un discurs în fața unei mulțimi estimate de aproximativ 10.000 de susținători, declarând că Belarus este amenințată de interferențe străine. În același timp, protestatarii, adunați într-o mulțime de peste 50.000 de oameni, au continuat să se revolte cerând noi alegeri prezidențiale. După ce Polonia, Lituania şi Letonia propuseseră Belarusiei un plan de mediere creat în scopul soluționării crizei politice din țară, Lukașenko le-a răspuns reprezentanților celor trei națiuni spunându-le fără a dori să-i ofensez pe liderii acestor republici, aş dori să le spun să-şi vadă de treabă.

Pe 17 august 2020, în urma unei vizite efectuate la o fabrică din Minsk, liderul belarus li s-a adresat muncitorilor protestatari intrați în grevă. Nu ar trebui niciodată să vă așteptați să fac ceva sub presiune. Nu vor avea loc (noi alegeri). Vorbiți despre alegeri necinstite și doriți să organizați unele noi. Alegerile au avut loc și nu vor mai fi altele noi, până nu mă omorâți. Mulțimea i-a răspuns atunci Da, da, vrem fără tine.

Marea farsă

Pe 23 septembrie 2020, a avut loc la Minsk ceremonia oficială de investire a lui Lukașenko, pentru cel de-al șaselea mandat consecutiv de președinte, moment descris de politicienii din opoziție ca fiind o „întâlnire a hoților” și o „mare farsă”. Imediat după, Statele Unite și o serie de țări membre ale Uniunii Europene au emis declarații prin care respingeau legitimitatea victoriei lui Lukașenko, în vreme ce președintele rus Vladimir Putin, un puternic aliat al liderului din Belarus, i-a acordat acestuia un împrumut de 1,5 miliarde de dolari, ca un „gest de sprijin”, în timpul protestelor.

În decembrie 2020, în urma unei investigații cu privire la situația sportivilor și activităților sportive din Belarus, Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) l-a suspendat pe Aleksandr Lukaşenko „de la toate evenimentele şi activităţile CIO, inclusiv Jocurile Olimpice” din cauza „discriminării politice” aplicate sportivilor din această ţară, iar numirea fiului său Viktor Lukașenko la conducerea Comitetului Național Olimpic din Belarus nu a fost recunoscută de CIO. În același timp, CIO a suspendat toate transferurile de fonduri către CNO, „cu excepţia plăţilor legate de pregătirea sportivilor” pentru Jocurile Olimpice de la Tokio şi Beijing (Jocurile Olimpice de iarnă din 2022), hotărând să plătească bursele olimpice direct sportivilor.

Arestarea unui jurnalist

Pe 23 mai 2021, un zbor al companiei aeriene RyanAir, care decolase de la Atena cu destinația Vilnus, Lituania, a fost forțat să aterizeze pe aeroportul din Minsk, escortat fiind de un MIG-29 al forțelor militare belaruse. Acțiunea a fost comandată direct de președintele Lukașenko, „după o alertă cu bombă care s-a dovedit a fi falsă”. La bordul avionului se afla, printre alți pasageri, jurnalistul și activistul belarus Roman Protasevici care, imediat ce aeronava a aterizat, a fost preluat de autoritățile belaruse și arestat.

Jurnalistul și dizidentul Roman Protasevici, împreună cu iubita sa, Sofia Sapega, fuseseră acuzaţi de faptul că au coordonat, prin intermediul reţelelor de socializare, mişcarea de protest izbucnită în Belarus în 2020, în urma realegerii contestate în al cincilea mandat a lui Aleksandr Lukaşenko, realegere denunţată drept frauduloasă.

Beți multă votcă

În iulie 2020, după ce a declarat public că a avut COVID-19, Lukașenko le-a spus oamenilor că pentru a evita boala cea mai bună soluție este să bea vodcă. Și, mai mult decât atât, chiar să se spele pe mâini cu ea și să facă saună. „Vă recomand să faceţi o saună, să beţi multă vodcă şi să munciţi din greu, în acest mod o să ucideţi virusul din organism”. De asemenea, tot atunci, a declarat că nu a avut deloc de suferit în urma contractării virusului și că și-a revenit ușor. Respingând în mod repetat amenințarea reprezentată de COVID-19, Lukasenko a promovat în acea perioadă tot felul de remedii casnice și a refuzat să închidă granițele țarii.

Lukașenko a menținut legături politice foarte strânse cu Rusia încă de la început, beneficiind în mod constant de sprijinul politic și financiar al Rusiei. Președintele Belarusiei este căsătorit din 1975 cu Galina și are doi copii, Vikor (43 de ani) și Dmitri (39 de ani). Presa internațională a scris despre președintele belarus că are o relație extraconjugală cu o femeie mai tânără cu 43 de ani decât el. Este vorba despre Maria Vasilevich, miss Belarus în 2018.

Surse:

https://edition.cnn.com/2021/07/02/europe/alexander-lukashenko/index.html

https://www.britannica.com/biography/Alexander-Lukashenko

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un nou război în spațiul ex-sovietic? Armenia susține că a fost atacată de Azerbaidjan

De ce demolează tot mai multe țări est-europene monumentele sovietice?

Planul lui Winston Churchill de a invada Uniunea Sovietică: Operațiunea Unthinkable

Babi Iar, probabil cel mai amplu masacru comis de naziști în Uniunea Sovietică