Cercetătorii au identificat neuronii care dictează ce se întâmplă în creier atunci când suntem bolnavi

Atunci când ne simțim rău, avem tendința de a mânca și a bea mai puțin, dar și de a face mai puțin sport. Nu suntem singurii; în timp ce luptă împotriva unei infecții, majoritatea animalelor se manifestă prin aceleași trei comportamente. Cercetări recente au identificat grupul de neuroni care determină aceste răspunsuri, cunoscute sub numele de comportamente de boală.

Cercetătorii au descoperit că o anumită populație de celule din trunchiul cerebral poate provoca trei comportamente revelatoare în timpul unei infecții la șoareci, prin declanșarea răspunsurilor imune. Mai mult, inhibarea acestor neuroni atenuează fiecare dintre aceste aspecte comportamentale ale răspunsului de boală.

• Mister elucidat! De ce unele roci de pe Lună sunt extrem de magnetice?
• Cum ne-ar putea proteja bacteriile de pe piele de Soare

Rezultatele, publicate în revista Nature, stabilesc o relație directă între inflamație și căile neuronale care reglează comportamentul.

Totodată, acestea oferă o perspectivă asupra modului în care sistemul imunitar interacționează cu creierul, conform SciTechDaily.

Comportamentele create de creier atunci când suntem bolnavi

Cercetătorii nu au putut înțelege cum coordonează creierul nevoia aproape universală de a respinge mâncarea și de a se cuibări sub pătură la apariția unei infecții. Drept urmare, Friedman și Ilanges și-au propus să cartografieze zonele creierului responsabile de comportamentele de boală la șoareci.

„Suntem încă în primele zile ale înțelegerii rolului creierului într-o infecție. Dar cu aceste rezultate, avem o unică oportunitate să întrebăm: Cum arată creierul tău atunci când ești bolnav?”, a spus Jeffrey M. Friedman, profesor la Universitatea Rockefeller din SUA.

„Aceste schimbări de comportament din timpul unei infecții sunt foarte importante pentru supraviețuire”, a spus autorul principal al studiului, Anoj Ilanges.

Un singur grup de neuroni reglează răspunsul la boală

Autorii nu au fost cu totul surprinși de faptul că această regiune a trunchiului cerebral a fost implicată în medierea comportamentelor din timpul unei boli. Complexul vagal dorsal este una dintre puținele și prețioasele intersecții fiziologice ale sistemului nervos central, acolo unde absența barierei hemato-encefalice permite factorilor circulanți din sânge să transmită informații direct la creier.

„Această regiune a apărut ca un fel de centru de alertă pentru creier, transmițând informații despre substanțele aversive sau nocive care, de cele mai multe ori, reduc aportul alimentar. Am constatat că este surprinzător faptul că o singură populație neuronală pare să regleze fiecare dintre aceste componente ale răspunsului la boală”, a afirmat Friedman.

Cu toate acestea, autorii nu au fost cu totul surprinși de faptul că această regiune a trunchiului cerebral a fost implicată în medierea comportamentelor de boală.

În lunile următoare, echipa lui Jeffrey M. Friedman intenționează să încorporeze aceste descoperiri în obiectivul lor general de a înțelege semnalele fiziologice și circuitele neuronale care reglează comportamentul alimentar. Ei sunt interesați, în mod special, să înțeleagă de ce chiar și șoarecii proiectați să mănânce cu voracitate vor înceta totuși să mănânce atunci când sunt expuși la infecții bacteriene.

Vă mai recomandăm și: 

Cum ne poate feri un consum redus de sare de bolile de inimă?

Au fost găsiți neuronii care reglează temperatura corporală și comportamentele sociale

Oamenii moderni generează mai mulți neuroni decât neanderthalienii

Numărul infecțiilor respiratorii este în creștere. Câți români s-au vaccinat antigripal?