Cum ne poate feri un consum redus de sare de bolile de inimă?

Cercetătorii au descoperit o legătură între o frecvență mai mică a sării din alimentație și un risc redus de boli cardiovasculare.

Adăugarea de sare suplimentară la alimente cu o frecvență mai mică este asociată cu un risc redus de boli de inimă, insuficiență cardiacă și cardiopatie ischemică, potrivit unui nou studiu. Chiar și în rândul celor care urmează o dietă, intervențiile comportamentale pentru reducerea consumului de sare ar putea îmbunătăți și mai mult sănătatea inimii.

• Mitul copilului singur la părinți: De ce prejudecățile despre egoism sunt false?
• Știința explică de ce, indiferent cât ai mâncat, mai ai loc și pentru desert

Există dovezi substanțiale care leagă consumul ridicat de sodiu de hipertensiunea arterială, un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare. Cu toate acestea, studiile epidemiologice care au investigat această legătură au produs rezultate contradictorii din cauza lipsei unor metode practice de evaluare a aportului de sodiu din alimentație pe termen lung.

Frecvența cu care o persoană adaugă sare în alimente

Studii recente sugerează că frecvența cu care o persoană adaugă sare în alimente ar putea fi utilizată pentru a prezice aportul individual de sodiu în timp.

„În general, am constatat că persoanele care nu consumă multă sare au avut un risc mult mai mic de boli de inimă, indiferent de factorii legați de stilul de viață și de bolile preexistente”, a declarat Lu Qi, profesor la Școala de Sănătate Publică de la Universitatea Tulane din New Orleans.

Legătura dintre consumul ridicat de sodiu și hipertensiunea arterială

„Am constatat, de asemenea, că atunci când pacienții combină o dietă DASH cu o frecvență redusă de adăugare a sării, aceștia au avut cel mai mic risc de boli de inimă. Acest lucru este semnificativ, deoarece reducerea adaosului de sare în alimente, nu eliminarea totală a sării, este un factor de risc incredibil de modificabil pe care putem spera că îi putem încuraja pe pacienții noștri să îl facă fără prea multe sacrificii.”

În studiul actual, autorii au evaluat dacă frecvența adăugării de sare în alimente a fost legată de riscul incident de boală cardiacă la 176.570 de participanți din UK Biobank. Studiul a examinat, de asemenea, asocierea dintre frecvența adăugării de sare în alimente și dieta DASH în ceea ce privește riscul de boli de inimă.

Studiul a utilizat un chestionar la momentul inițial pentru a colecta date privind frecvența adăugării de sare în alimente, fără a include sarea folosită la gătit. Participanții au fost, de asemenea, întrebați dacă au făcut schimbări majore în dieta lor în ultimii 5 ani, potrivit EurekAlert.

Dieta de tip DASH a fost dezvoltată pentru a preveni hipertensiunea prin limitarea consumului de carne roșie și de carne procesată și prin concentrarea pe legume, fructe, cereale integrale, produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, nuci și leguminoase.

Ce presupune dieta de tip DASH?

În timp ce dieta DASH a adus beneficii în ceea ce privește reducerea riscului de boli cardiovasculare, un studiu clinic recent a constatat că, de fapt, combinarea dietei DASH cu reducerea sodiului a fost mai benefică pentru anumiți biomarkeri cardiaci, inclusiv leziuni cardiace, tensiune și inflamație. Cercetătorii au calculat un scor DASH modificat, care nu a luat în considerare aportul de sodiu, pe baza a șapte alimente și nutrienți care au fost evidențiați sau nu în dieta de tip DASH.

Datele privind evenimentele legate de bolile cardiace au fost colectate prin intermediul istoricului medical și al datelor privind internările în spital, al chestionarului și al datelor din registrul de decese.

Cercetătorii au constatat că asocierea adăugării de sare în alimente cu riscul de boli de inimă a fost mai puternică în cazul participanților cu un statut socio-economic mai scăzut, precum și în cazul fumătorilor.

Studiul a fost publicat în Journal of the American College of Cardiology.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Mâncarea ca medicament. Ar putea medicii să prescrie rețete cu alimente sănătoase?

De ce ne face mâncarea picantă să transpirăm? Un cercetător în neuroștiințe a găsit explicația

Cât de mult afectează alimentele ultra-procesate sănătatea? Mai multă chimie decât mâncare

Ce sunt aromele artificiale și de ce sunt incluse în mâncarea noastră?