O scurtă istorie a ciocolatei, deliciul asociat cu luxul și fertilitatea

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Calendarele de advent cu bunătăți de ciocolată ascunse și ceștile aburinde de ciocolată caldă, împodobite cu frișcă și bezele, acestea sunt toate elemente de bază foarte îndrăgite în timpul iernii. Dar câți dintre noi se întreabă de unde provine, de fapt, ciocolata și cum a ajuns în cultura noastră culinară? Povestea ciocolatei are o istorie fascinantă și bogată, despre care academicienii continuă să afle noutăți.

Ciocolata este obținută din fermentarea, uscarea, prăjirea și măcinarea semințelor unui copac tropical mic din genul de plante Theobroma.

Majoritatea ciocolatei vândute astăzi este făcută din specii ale arborelui de cacao Theobroma, dar popoarele indigene din America de Sud, America Centrală și Mexic pregătesc feluri de mâncare, băutură și medicamente din multe alte specii de Theobroma.

O istorie a descoperirii și consumului de 4.000 de ani

Boabele de cacao au ajuns în mâinile oamenilor acum 4000 de ani, prima dată în Bazinul Amazonului, apoi în America Centrală. Cele mai vechi dovezi arheologice despre cacao, care ar putea data din anii 3.500 î.Hr., provin din Ecuador. În Mexic și America Centrală, vasele cu reziduuri de cacao datează încă din anul 1.900 î.Hr.

„Cacao” este denumirea materiei prime în multe limbi din Mesoamerica, adică din Mexic și America Centrală atât pentru arbore, semințe, cât și pentru preparatele care sunt făcute din aceste boabe, potrivit Phys.

Timp de mii de ani, mesoamericanii au folosit boabele de cacao pentru multe scopuri: ca ofrandă rituală, ca pe medicament și ca pe un ingredient cheie atât în mâncarea și băutura de zi cu zi, cât și în preparatele pentru ocazii speciale, fiecare dintre acestea având nume diferite. Unul dintre aceste preparate locale speciale făcute pe bază de cacao se numea „chocolat”.

Coloniștii și valuta

Cea mai populară utilizare inițială în secolul al XVI-lea, de către coloniștii din Europa și Africa în America Latină, a fost mai degrabă ca monedă de schimb decât ca produs de mâncare sau băutură.

Cercetările asupra cacauei folosite ca monedă de schimb arată dezvoltarea sa constantă în rolul principal al monedei de mici dimensiuni, ca una dintre numeroasele monede de schimb în Mesoamerica precolumbiană.

Valea Rio Ceniza, actuală parte de vest a El Salvadorului, a fost un producător extraordinar, fiind unul dintre cele doar patru centre de cultivare de mare volum care au extins foarte mult oferta de bani din cacao în secolul al XIII-lea.

Coloniștii spanioli au transformat rapid banii de cacao, convenabili și de încredere, în monedă legală pentru toate tipurile de tranzacții. Cu toate acestea, la început au avut îndoieli cu privire la ingerarea substanței, dezbătând efectele sale asupra sănătății și aroma. Valea Rio Ceniza, cunoscută pe atunci sub numele indigen „Izalcos”, a devenit faimoasă ca fiind locul unde banii creșteau în copaci, iar coloniștii recent sosiți puteau face avere. Băutura lor locală și unică de cacao era „chocolat”.

Consumul ciocolatei în secolul al XVI-lea, un semn al luxului

În ciuda unui început timid, ciocolata a devenit extrem de populară în Europa la sfârșitul secolului al XVI-lea. Grație multelor arome din Americi, ciocolata era absolut fascinantă. Mai important, băuturile de ciocolată au devenit un prilej de socializare.

De asemenea, cacaua a fost din ce în ce mai asociată cu luxul și indulgența, până într-un punct de păcătoșenie, precum și cu proprietățile sănătoase, care sporeau în special frumusețea și fertilitatea. În anii 1600, europenii foloseau cuvântul ciocolată ca să descrie dulciurile, băuturile și sosurile cu aromă de cacao.

Globalizarea ciocolatei a creat inegalități sociale puternice

Inegalitățile abrupte s-au înrădăcinat tot mai puternic odată cu globalizarea ciocolatei. De exemplu, 75% din consumul de ciocolată are loc în Europa, SUA și Canada, deși 100% din cacaua din lume este produsă de indigeni, latino-americani și asiatici. În zonele din care provin aceștia se consumă doar 25% din ciocolata finită din lume, iar africanii sunt cei care consumă cel mai puțin, respectiv 4%.

Cacaua este produsă în mare parte manual și reprezintă o sursă de trai pentru până la 50 de milioane de persoane, în special în țările în curs de dezvoltare.

Europenii sunt astăzi cei mai mari consumatori de ciocolată, iar Marea Britanie se numără printre cei mai mari consumatori din Europa, cu un consum pe cap de locuitor de 8,1 kg pe an și cea mai mare piață pentru ciocolată din comerțul echitabil.

Vă mai recomandăm și: 

Dieta cu ciocolată neagră. Ce efecte are asupra creierului tău?

Plantații sacre de cacao ale civilizației maya, găsite în sfârșit de cercetători

Cacao, alimentul sacru al mayașilor, nu era destinat exclusiv elitelor

Cea mai mare fabrică de ciocolată din lume, închisă din cauza unui focar de salmonella