Răcirea planetei s-ar putea face injectând sulf în atmosferă?

Make Sunsets, un start-up din California, a lansat baloane meteorologice care au transportat particule de sulf în stratosferă unde probabil s-au spart, eliberând substanța chimică pentru răcirea planetei. Nu știm dacă acest lucru chiar s-a întâmplat deoarece baloanele nu purtau cu ele niciun echipament de monitorizare.

Încercările companiei fondate de Luke Iseman, anterior director de hardware la Y Combinator, se încadrează în zona controversată a geoingineriei solare, în care particulele sunt eliberate în atmosferă cu scopul de a reflecta lumina soarelui înapoi în spațiu pentru a reduce încălzirea globală.

• Nebuloasa Cap de Cal, observată în detalii fără precedent cu Telescopul Webb
• Enzimele descoperite în bacteriile intestinale pot schimba grupele de sânge ale unui donator

Domeniul a fost în mare parte un experiment de gândire fără un consens real dacă tehnologia ne poate ajuta să luptăm împotriva schimbărilor climatice.

Am putea obține răcirea planetei eliberând sulf în atmosferă?

Cu toate acestea, Make Sunsets pare să fi furat startul și să fi lansat baloane meteorologice fără aprobare sau supraveghere din partea agențiilor științifice sau chiar înainte ca compania să fie înființată din punct de vedere juridic.

Baloanele rudimentare au fost eliberate din Baja California, din Mexic, în aprilie, în timp ce Make Sunsets a fost înregistrată oficial abia în luna octombrie, scrie Interesting Engineering.

Iseman a declarat pentru MIT Technology Review că primele două lansări au fost ca niște proiecte științifice. Iseman a pus câteva grame de dioxid de sulf în baloane meteorologice și le-a umflat cu suficient heliu cât să ajungă în atmosferă, după presupunerile lui.

La acea altitudine, el se aștepta ca baloanele să explodeze sub presiune și să elibereze particulele de sulf care să reflecte lumina soarelui, provocând astfel răcirea planetei. Fără niciun echipament de monitorizare montat pe aceste baloane, nu este clar ce s-a întâmplat de fapt cu experimentele și dacă au ajuns la altitudinea dorită.

O abordare controversată

Însă asta nu-l împiedică să vândă „credite de răcire” de 10 dolari pentru eliberarea unui gram de sulf în stratosferă, lucru despre care Iseman susține că va compensa efectul de încălzire al unei tone de carbon timp de un an. Start-upul a strâns până acum 750.000 de dolari în finanțare cu capital de risc și, de asemenea, a vândut creditele către investitori.

Iseman speră că lansările viitoare vor transporta încărcături mai mari de sulf, precum și senzori și echipamente pentru a măsura impactul metodei, care va fi publicată. El crede cu fermitate că amenințarea schimbărilor climatice este atât de gravă încât sunt necesare intervenții radicale acum.

Experții, totuși, nu sunt de acord cu abordarea, despre care ei spun că este alimentată de motive financiare, ceea ce ar putea duce la supraestimarea beneficiilor, la minimizarea riscurilor și la vânzarea de servicii chiar și atunci când nu mai sunt necesare.

Sistemul de „credite” este, de asemenea, pus sub semnul întrebării, deoarece răcirea planetei nu poate fi cuantificată în prezent și ar putea să nu aibă nicio valoare pe piețele de credit climatic. Chiar și știința abordării este îndoielnică, deoarece zborurile comerciale emit 100 de grame de sulf pe minut, au subliniat experții.

Părerile sunt împărțite

Iseman susține că compania sa lucrează la cele mai bune date de modelare disponibile astăzi și speră să învețe și să colaboreze cu experți pe măsură ce își intensifică eforturile pe care intenționează să le facă în siguranță, dar rapid.

Criticii, însă, au declarat pentru MIT Technology Review că compania ar fi trebuit să contacteze comunitatea de geoinginerie și publicul larg înainte de a injecta sulf în atmosferă sau de a vinde credite de răcire.

Vă recomandăm să citiți și:

O italiancă a ars din greșeală banii ascunși de soț

Recrutații ruși își vor putea congela sperma gratuit

Cel mai mare motor de avion din lume este gata de teste

Cele mai puternice bănci din SUA au încasat un trilion de dolari, în ultimul deceniu