Amprenta misterioasă a unei mâini, descoperită pe peretele unui șanț vechi de 1.000 de ani din Ierusalim

Un șanț care stătea cândva în calea armatelor cruciate invadatoare a fost descoperit sub Orașul Vechi al Ierusalimului, aducând la viață unele dintre cele mai sângeroase și mai emblematice bătălii ale Evului Mediu târziu. În timp ce excavau linia antică de apărare, arheologii au găsit și amprenta misterioasă a unei mâini, sculptată în peretele șanțului, dar nu sunt în măsură să ofere o explicație cu privire la cine a făcut-o sau ce semnificație poate avea.

Șanțul de protecție a înconjurat faimoasele ziduri ale orașului și se crede că a fost săpat nu mai târziu de secolul al X-lea d.Hr. Potrivit directorului de săpături al Autorității pentru Antichități din Israel, Zubair Adawi, șanțul avea o lățime de cel puțin 10 metri și o adâncime cuprinsă între 2 și 7 metri.

• Cea mai veche artă botanică cunoscută dovedește o gândire matematică timpurie
• Ziua în care Consiliul Dirigent al Transilvaniei decide organizarea administrativă a teritoriilor unite cu România

„Funcția sa a fost să împiedice inamicul care asedia Ierusalimul să se apropie de ziduri și să pătrundă în oraș”, a explicat Adawi pentru IFL Science.

„Șanțurile de apărare, de obicei umplute cu apă, sunt binecunoscute din fortificațiile și castelele din Europa, dar aici șanțul era uscat, obstacolul pentru atacatori constând în lățimea și adâncimea lui”, a adăugat el.

Amprenta misterioasă a unei mâini păzește șanțul de apărare al Vechiului Ierusalim

Celebrele ziduri și porți care înconjoară Orașul Vechi de astăzi au fost construite în secolul al XVI-lea de sultanul otoman turc Suleiman I Magnificul, dar fortificațiile antice care protejau Ierusalimul înainte de acest punct ar fi fost mult mai impenetrabile, spun arheologii.

„În epocile bătăliilor între cavaleri, cu săbii, săgeți și soldați călare care atacau, fortificațiile Ierusalimului erau formidabile și complexe, cuprinzând ziduri și elemente pentru a opri armatele mari care asaltau orașul”, a explicat Dr. Amit Re’em, directorul regiunii Ierusalimului la Autoritatea pentru Antichități din Israel.

Având în vedere vârsta șanțului de apărare, este foarte probabil ca acesta să fi fost martorul unor evenimente intense în timpul cruciadelor, deoarece armatele europene au încercat în mod repetat să cucerească Ierusalimul între secolele XI și XIII.

„Istoricii care au însoțit Prima Cruciadă descriu sosirea cruciaților la zidurile Ierusalimului în iunie 1099. Epuizați de călătorie, au stat vizavi de imensul șanț și abia după cinci săptămâni au reușit să-l traverseze, folosind tactici speciale și cu prețul a mult sânge, sub focul puternic al apărătorilor musulmani și evrei”, spune Re’em.

Ce ar putea simboliza amprenta?

Pentru a intra în oraș, cruciații ar fi trebuit să treacă șanțul și cele două ziduri groase pe care acesta le înconjura, „în timp ce apărătorii orașului de pe ziduri aruncau peste ei foc și sulf”. O serie de tuneluri secrete le-ar fi permis celor din Ierusalim să intre în șanț și să atace inamicul prin surprindere înainte de a se retrage înapoi în siguranța oferită de oraș.

Printre cele mai interesante elemente descoperite de echipă a fost amprenta misterioasă a unei mâini în peretele șanțului. Dacă mâna care a făcut semnul i-a aparținut unui apărător al orașului, unui cavaler invadator sau altcuiva, rămâne un mister complet.

„Simbolizează ceva? Indică un anumit element din apropiere? Sau este doar o farsă locală? Doar timpul ne va spune”, concluzionează cercetătorii.

Vă recomandăm să citiți și:

Plăcuțe misterioase, asemănătoare bufnițelor, ar fi fost, de fapt, jucării antice

Cel mai vechi os de câine arată că prietenul nostru cel mai bun ne-a fost alături mai mult timp decât credeam

Unelte de lucrat aurul, vechi de 4.000 de ani, identificate lângă Stonehenge

Instrucțiunile lăsate în urmă de „părintele lingvisticii” au fost descifrate după 2.500 de ani