Un „vortex polar” uriaș fără precedent a avut loc pe suprafața Soarelui

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În data de 2 februarie, o bucată masivă de plasmă s-a desprins din atmosfera Soarelui. Apoi, aceasta a traversat polul nord al stelei noastre cu o viteză de mii de kilometri pe minut. În cele din urmă, bucata uriașă de plasmă a dispărut, spre nedumerirea oamenilor de știință. 

Întregul spectacol, care a durat opt ore, a devenit viral pe Twitter după ce Tamitha Skov, cercetător științific de la Aerospace Corporation din California, SUA, a publicat imagini cu evenimentul, surprinse de Observatorul Dinamicii Solare al NASA, potrivit Live Science.

„Material dintr-o proeminență nordică tocmai s-a desprins de filamentul principal și acum circulă într-un vortex polar masiv în jurul polului nordic al stelei noastre”, a scris Skov pe Twitter.

Ce este un filament de plasmă?

Totuși, ce înseamnă toate acestea? În esență, un filament lung de plasmă, adică gazul încărcat electric din care sunt alcătuite toate stelele, s-a desprins de pe suprafața Soarelui, creând o buclă uriașă numită proeminență. Aceste structuri sunt comune și pot face bucle în spațiu pe o distanță de sute de mii de kilometri, pe măsură ce plasma solară se deplasează în spirală de-a lungul liniilor câmpului magnetic.

Ceea ce este ciudat, însă, este ca o proeminență să se destrame brusc și să rămână în aer ore întregi, învârtindu-se în jurul polilor Soarelui. După cum au remarcat Skov și alți cercetători, ciclonul de plasmă rezultat a semănat cu un vortex polar – un tip de sistem de presiune joasă, care formează bucle mari de aer rece deasupra polilor Pământului în timpul iernii.

Scott McIntosh, fizician solar și director adjunct la Centrul Național pentru Cercetare Atmosferică din Boulder, Colorado, SUA, a declarat că nu a mai văzut niciodată plasma solară care să se comporte în acest fel. Cu toate acestea, a adăugat McIntosh, filamente lungi erup în mod regulat în apropierea liniilor de latitudine de 55 de grade ale Soarelui, acolo unde a fost observată proeminența ciudată.

Maximumul solar

Astfel de filamente apar tot mai des pe măsură ce ciclul de activitate de 11 ani al Soarelui se îndreaptă spre maximumul solar, perioada de activitate magnetică maximă a Soarelui. În timpul maximumului solar, liniile câmpului magnetic al Soarelui se încurcă și se rup cu o frecvență ridicată, creând o mulțime de pete solare și eliberând fluxuri mari de plasmă în spațiu. Următorul maximum solar este așteptat să înceapă în 2025, iar activitatea solară a fost în mod clar în creștere în ultimele câteva luni.

De unele singure, filamentele de plasmă nu reprezintă o amenințare pentru Pământ. Totuși, filamentele în curs de erupție pot duce la eliberarea de cantități uriașe de plasmă și câmpuri magnetice, care se deplaseză rapid, aceste evenimente fiind cunoscute drept ejecții coronale de masă (CME), potrivit Centrului de Predicție a Vremii Spațiale al Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din SUA.

Care ar fi consecințele dacă o astfel de aglomerare ar trece pe deasupra Pământului?

Dacă una dintre aceste aglomerări încărcate electric ar trece pe deasupra Pământului, ar putea avaria sateliți, ar putea declanșa pene de curent pe scară largă și ar putea face ca aurorele boreale să fie vizibile la latitudini mult mai joase decât de obicei.

Din fericire, erupția din 2 februarie nu a fost îndreptată spre Pământ și nu a eliberat o ejecție coronală de masă. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege exact cum și de ce s-a format acest vortex solar rar, dar și ce potențiale consecințe ar putea avea, a declarat McIntosh.

Vă mai recomandăm și: 

O furtună solară uriașă ar putea schimba lumea într-un mod dramatic

Test de cultură generală. De ce orbitează toate planetele în jurul Soarelui?

Ce este un vortex polar şi de ce afectează el Statele Unite?

Telescopul Webb a surprins în acțiune formarea timpurie a galaxiilor