Anticorpii de origine animală ar putea ajuta plantele să lupte cu bolile

O echipă de cercetători în biotehnologie care lucrează la University of East Anglia (Regatul Unit) a dezvoltat o nouă modalitate de a crește rezistența la boli a plantelor: folosind anticorpii de origine animală.

În lucrarea publicată în revista Science, grupul descrie ingineria anticorpilor de lamă și alpaca într-un mod care le-a permis să lupte împotriva unui tip de ciupercă din plante.

• Un crater din Canada, numit și „Ochiul din Quebec”, arată extrem de ciudat
• De ce bătrânii sunt mai predispuși să distribuie informații greșite online?

Lucrările anterioare au arătat că animalele sunt mult mai bune decât plantele în lupta împotriva bolilor cauzate de microbi. Locurile de infectare a plantelor mor pur și simplu și cad la pământ. Dacă mor prea multe părți, întreaga plantă moare.

Anticorpii de origine animală ar putea face plantele mai rezistente la boli

Animalele, pe de altă parte, au sisteme imunitare complexe care implică crearea de noi anticorpi atunci când sunt descoperite noi amenințări, adesea durând doar câteva săptămâni. În acest nou studiu, cercetătorii s-au întrebat dacă ar fi posibil să folosească anticorpii de origine animală pentru a ajuta plantele să lupte împotriva infecțiilor.

Pentru a afla, echipa de cercetare s-a bazat pe alte lucrări, cum ar fi cea efectuată de o echipă de la Whitehead Institute for Biomedical Research (SUA); aceștia au găsit o modalitate de a folosi fragmente de anticorpi cu un singur domeniu derivate din alpaca pentru a perturba procesele celulare la celulele de mamifere.

„Piko-corpi”

În noul studiu, echipa a creat ceea ce a denumit „piko-corpi”, adică anticorpi de la lame și alpaca care au fost fuzionați cu proteina Pik-1. În natură, proteina se găsește de obicei în plante similare cu plantele de tutun și ajută la detectarea unei proteine care îi permite unui tip de ciupercă blastică să infecteze celulele din plante. Echipa a conceput, de asemenea, anticorpii pentru a ataca proteinele fluorescente, scrie Phys.org.

Echipa a injectat piko-corpi în diferite tipuri de plante și apoi le-a expus la ciupercă. Ei au descoperit că celulele plantelor expuse la proteinele fluorescente au fost ucise, lăsând în urmă pete maronii pe frunzele plantei. Ei au testat 11 versiuni ale piko-corpilor și au descoperit că patru nu numai că nu au fost letali pentru celulele vegetale, dar au ucis doar acele celule cu proteine ​​specifice, arătând că este posibilă utilizarea unei astfel de strategii pentru a ajuta plantele să se apere.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că diferitele lor versiuni de piko-corpi ar putea fi combinate în moduri diferite pentru a le oferi plantelor mai multe moduri de a lupta cu o singură boală.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum să ai o viață fericită? Sfaturile unui expert de talie mondială

„Prescripția de natură”. Puterea pe care o poate avea o singură doză de aer liber

Poate fi pierderea auzului inversată? Cercetătorii au aflat noi indicii despre celulele care ne ajută să auzim

Consumul de alcool înainte și în timpul sarcinii schimbă forma feței copiilor