Gândacii „sug apă cu fundul” pentru a rămâne hidratați, iar cercetătorii au aflat cum reușesc asta

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Gândacii sug apă cu fundul pentru a-și potoli setea și a rămâne hidratați și își pot petrece toată viața fără să bea apă folosind gura.

Un studiu despre acest subiect a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.

• Cercetătorii au detectat o structură uriașă care alimentează viitorul fenomen El Niño
• Munții Apalași au suficiente rezerve de litiu pentru 500 de miliarde de telefoane, au descoperit cercetătorii

Deși faptul că gândacii sug apă cu fundul le era cunoscut oamenilor de știință, mecanismele din spatele comportamentului erau neclare.

Acum, un nou studiu al cercetătorilor din Danemarca și Scoția dezvăluie că insectele pot trage umezeala din aer prin recturi și o pot transforma într-un fluid, care este apoi absorbit de corp, potrivit unui comunicat.

Acest truc ciudat este deosebit de benefic pentru insectele care trăiesc într-un mediu extrem de uscat.

Gândacii sug apă cu fundul și pot trăi o viață fără a bea „normal”

„Un gândac poate trece printr-un întreg ciclu de viață fără să bea apă lichidă”, a declarat Kenneth Veland Halberg, coautor al studiului, profesor asociat la Departamentul de Biologie al Universității din Copenhaga (Danemarca).

„Acest lucru se datorează rectului lor modificat și rinichilor apropiați, care împreună formează un sistem multi-organ care este foarte specializat în extragerea apei din alimentele pe care le consumă și din aerul din jurul lor”, a completat cercetătorul.

Pentru studiu, oamenii de știință au recoltat mostre de fecale de la gândaci precum gărgărița grâului (Sitophilus granarius) și gândacul roșcat al făinii (Tribolium castaneum) și, la microscop, au observat că excrementele lor erau „complet uscate și fără nicio urmă de apă”, a spus Halberg.

Gena care face posibil acest comportament

Acest lucru i se datorează unei gene cunoscute sub numele de NHA1 „care este exprimată de 60 de ori mai mult în rectul gândacului în comparație cu restul corpului insectei”, potrivit declarației. Această anomalie a dus la „un grup unic de celule cunoscut sub numele de celule leptophragmata”, despre care cercetătorii au stabilit că „are un rol crucial atunci când gândacul absoarbe apa prin capătul din spate”, notează Live Science.

„Celulele Leptophragmata sunt celule minuscule situate ca niște ferestre între rinichii gândacului și sistemul său circulator (sânge)”, a spus Halberg.

„Pe măsură ce rinichii gândacului îi înconjoară intestinul posterior, celulele leptophragmata funcționează prin pomparea sărurilor în rinichi, astfel încât aceștia să fie capabili să colecteze apă din aerul umed prin recturi și de aici să o transmită în corp. Gena pe care am descoperit-o este esențială pentru acest proces”, a concluzionat cercetătorul.

Vă recomandăm să citiți și:

Un nou dispozitiv combate cu eficiență „masacrele” în rândul albinelor

Șerpii aud chiar mai bine decât credeam. Cum reacționează, de fapt, la sunete?

Cum pot miriapodele fără ochi să „vadă” lumina? Cercetătorii tocmai și-au dat seama

Păsările urbane preferă copacii nativi, arată un studiu pe termen lung