„Chitanță” veche de 2.000 de ani sculptată în piatră, găsită în Ierusalim

O „chitanță” sculptată în piatră, veche de 2.000 de ani, a fost descoperită în Ierusalim. Artefactul datează din perioada romană timpurie.

Arheologii au găsit „chitanța” în Cetatea lui David din Ierusalim. Piatra este cât palma de mare și arheologii cred că făcea parte dintr-un osuar sau cufăr funerar. Șapte rânduri au rămas inscripționate pe „chitanța” care menționează numele unor persoane și sume de bani.

• Ce amendă a primit un turist care s-a apropiat prea mult de o morsă din arhipelagul…
• O politiciană din SUA a stârnit controverse după ce a recunoscut că și-a împușcat câinele

Aceste litere și numere sunt probabil înregistrarea unei activități financiare, poate plata unor muncitori sau pentru datornici, potrivit unui nou studiu publicat în revista ‘Atiqot.

„La prima vedere, lista de nume și numere poate să nu pară mare lucru, dar chitanțele erau folosite, la fel ca în timpurile noastre, în scopuri comerciale, iar faptul că o astfel de chitanță a rezistat până în zilele noastre este o oportunitate rară care redă o imagine mai clară în viața de zi cu zi a Ierusalimului”, au precizat arheologii Esther Eshel, profesor la Universitatea Bar-Ilan și Nahshon Szanton, arheolog la Autoritatea pentru Antichități din Israel, potrivit Live Science.

Ce nume erau înscrise pe „chitanță”?

Fragmentele lizibile ale „chitanței” includ nume cu numere scrise în dreptul lor. De exemplu, pe un rând apare Shimon, un nume biblic popular în perioada romană timpurie (37. î.Hr. până în anul 70 d.Hr.), au explicat cercetătorii. După nume urmează litera ebraică mem, o abreviere a lui ma’ot, care în limba ebraică înseamnă „bani”.

Piatra a fost găsită în moloz, în timpul unei excavări făcute la Drumul cu Trepte din Ierusalim în anul 2016, o rută principală, frecvent circulată la acea vreme.

Cel mai probabil drumul era folosit în scopuri comerciale, în condițiile în care la sfârșitul primului mileniu, Ierusalim și împrejurimile erau o provincie a Imperiului Roman, conform descoperirii anterioare a unor obiecte de măsurare care erau folosite în comerțul antic. Drumul respectiv avea o lungime de circa 600 de metri și făcea legătura între intrarea în Ierusalim și Muntele Templului și cel de-al doilea Templu, cel din urmă fiind distrus de romani în 79 d.Hr.

Prima „chitanță” descoperită în Ierusalim

Patru alte inscripții ebraice scrise în piatră, care aveau nume și cifre pe ele, au fost găsite în regiune, însă această „chitanță” este prima descoperită în Ierusalim, au spus cercetătorii. Modul scrierii și tipul de piatră, cât și asemănările cu celelalte pietre, i-au ajutat pe arheologi să o dateze între secolul I î.Hr. și secolul I d.Hr.

Este destul de probabil ca persoana care a inscripționat piatra respectivă să fi folosit o unealtă ascuțită pe tăblița de calcar, au adăugat cercetătorii.

Vă mai recomandăm și: 

O fosilă uimitoare de plesiozaur a dezvăluit o nouă specie de pește

Cum arătau primele animale? Cercetătorii au ajuns în sfârșit la un răspuns

Broșă de aur medievală cu inscripții supranaturale, găsită de un căutător de metale

O inscripţie dintr-un mormânt oferă indicii despre viaţa de zi cu zi din Pompeii