Campi Flegrei, supervulcanul Europei, poate erupe în orice moment

Italia este foarte activă din punct de vedere geologic, având mulți vulcani, iar unii dintre aceștia au fost mortali. Totuși, cel mai mare nu arată deloc ca un vulcan obișnuit: Campi Flegrei arată ca o depresiune, iar cercetătorii au încercat să afle care sunt probabilitățile ca acesta să erupă în viitor. 

Vulcanul este o caldeiră (n.r. formă de crater vulcanic) cu un diametru cuprins între 12 și 14 kilometri, iar o parte se află în mare. Este un supervulcan, iar noile modele au sugerat că scoarța sa ar putea fi tot mai aproape de rupere, existând șansa unei viitoare erupții. Studiul a fost publicat în jurnalul Communications Earth & Environment.

• Banii contează mai puțin decât credem pentru fericire, arată un studiu
• Unde a început viața: pe Pământ sau pe Marte?

Campi Flegrei nu a mai erupt din 1538, dar în ultimii 70 de ani a fost destul de agitat. În anii 50, 70 și 80 a avut vârfuri de activitate de doi ani, iar în ultimul deceniu a avut loc o creștere lentă, dar constantă a activității. Orașul de coastă Pozzuoli, aflat în apropierea centrului caldeirei, s-a ridicat cu aproape patru metri. Numai în aprilie au fost înregistrate 600 de cutremure, cel mai mare număr înregistrat vreodată într-o lună, potrivit IFLScience.

Ce se întâmplă cu vulcanul Campi Flegrei?

Timp de șase ani, oamenii de știință au folosit un model pentru a descrie comportamentul Campi Flegrei, atât cutremurele, cât și ridicările. Supervulcanul s-a comportat așa cum a prezis modelul. Conform acestuia, părți din scoarța vulcanului au fost întinse aproape până la punctul de rupere. Acest lucru sugerează că o ruptură este probabilă pe termen scurt.

„Noul nostru studiu confirmă faptul că vulcanul Campi Flegrei se apropie de rupere. Totuși, acest lucru nu înseamnă că o erupție este garantată. Ruptura ar putea deschide o fisură prin scoarță, dar magma trebuie să împingă în locul potrivit pentru ca o erupție să aibă loc. Aceasta este prima dată când am aplicat modelul nostru, care se bazează pe fizica modului în care se rup rocile, în timp real, la orice vulcan”, a declarat într-un comunicat autorul principal, profesorul Christopher Kilburn, de la UCL Earth Sciences.

Cutremurele indică o presiune tot mai mare din partea de jos. Modelul cutremurelor sugerează că scoarța nu răspunde într-un mod elastic. În loc să se întindă și să se îndoaie, se fracturează. Acestea nu sunt cele mai puternice cutremure pe care le-a avut zona în ultimele decenii, dar crusta este acum mai slabă.

Rezistența la tracțiune – tensiunea maximă pe care o poate suporta un material – a scoarței este astăzi de aproximativ o treime din ce era în 1984.

360.000 de oameni trăiesc în apropierea supervulcanului

Erupția din 1538 a avut loc pe parcursul a opt zile, începând cu ziua de luni, 30 septembrie. Cu două zile înainte de erupție, marea s-a retras, iar solul s-a ridicat mai mult decât în ultimele decenii dinaintea erupției. Monte Nuovo, coșul vulcanic din care a avut loc erupția, era complet format la 2 octombrie. Monte Novo este unul dintre cele 24 de cratere și edificii vulcanice din supervulcan. Cele mai multe se află sub apă.

În prezent, 360.000 de oameni trăiesc în apropierea de supervulcan. Monitorizarea și posibilitatea de modelare este crucială pentru siguranța lor.

„Nu putem vedea ce se întâmplă sub pământ. În schimb, trebuie să descifrăm indiciile pe care ni le dă vulcanul, cum ar fi cutremurele sau ridicarea solului”, a explicat dr. Stefania Danesi, Institutul Național de Geofizică și Vulcanologie (INGV) din Napoli.

Vă mai recomandăm și: 

Ce legătură există între tectonica plăcilor și apariția vieții pe Pământ?

Oamenii de știință au descoperit structuri gigantice în adâncul Pământului. Ar putea fi resturile unei planete antice?

Au fost descoperite noi victime ale dezastrului de la Pompeii

Oamenii de știință au extras un kilometru de rocă din mantaua Pământului într-o misiune record