Oamenii de știință au descoperit structuri gigantice în adâncul Pământului. Ar putea fi resturile unei planete antice?

Sub Africa și Pacific, în partea cea mai joasă a mantalei terestre, care înconjoară nucleul Pământului, se află două pete gigantice care ocupă între trei și nouă procente din volumul planetei noastre.

Bineînțeles că nu există modalități directe de a vedea miezul Pământului. Cea mai adâncă gaură pe care am săpat-o vreodată – supranumită „Poarta Iadului” – a ajuns la 12.263 de metri, fiind încă departe de a străpunge scoarța terestră până la stratele aflate dedesubt.

• De ce ne comportăm diferit noaptea: explicațiile psihologiei și antropologiei
• Semne că ești epuizat emoțional, nu doar obosit

Cu toate acestea, putem privi sub suprafață destul de eficient prin utilizarea cutremurelor într-o tehnică cunoscută sub numele de tomografie seismică.

Atunci când au loc cutremure, undele de energie sunt trimise în toate direcțiile, scrie IFL Science.

Două pete gigantice ocupă între trei și nouă procente din volumul Pământului

Măsurând trepidațiile din mai multe zone de la suprafață, oamenii de știință pot crea o hartă a interiorului Pământului. Deoarece rocile și lichidele din interiorul Pământului au densități diferite, undele se deplasează prin acestea cu viteze diferite, fapt ce le permite geologilor să își dea seama prin ce tip de material trec undele.

Atunci când această tehnică era încă nouă, au fost descoperite cele două structuri mari și ciudate, cunoscute sub numele de provincii mari cu viteză de forfecare redusă (LLSVP).

În aceste zone, numite în general „blobs”, undele se deplasează mai încet decât prin mantaua inferioară înconjurătoare. Sub Africa, zona cunoscută sub numele de Tuzo se crede că are o înălțime de aproximativ 800 de kilometri.

Resturi ale unei planete antice?

Având în vedere că obiectele sunt mai dense decât mantaua înconjurătoare, se presupune că sunt făcute dintr-un material diferit, deși nu putem spune cu exactitate ce este – și nici densitatea exactă – doar pe baza datelor tomografiei seismice.

O ipoteză principală este aceea că LLSVP sunt grămezi de crustă oceanică care a fost supusă subducției și s-a acumulat de-a lungul a miliarde de ani. O altă teorie susține ca ar fi resturi ale unei planete antice.

Theia este o planetă ipotetică de mărimea lui Marte care a lovit Pământul în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, generând suficientă rocă pentru a forma Luna. A fost sugerat faptul că petele ar fi bucăți din Theia însăși; mantaua mai densă a protoplanetei care s-a amestecat cu cea a Pământului în timpul coliziunii.

În 2021, o echipă a realizat simulări ale scenariului, descoperind că mantaua lui Theia ar putea rezista dacă ar fi doar cu 1,5 până la 3,5% mai densă.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Rocile bogate în fier dezvăluie schimbările prin care a trecut Pământul de-a lungul istoriei

Pământul are „o nouă Lună”? Obiectul există cel puțin din anul 100 î.Hr.

O nouă misiune NASA va studia norii de gheață și atmosfera Pământului

China a început să sape o gaură de 10.000 de metri adâncime în Pământ. Unde vrea să ajungă?