Un craniu de lup, depus de hoți într-un mormânt din Dobrogea pentru a se proteja de spiritul celui mort

Arheologii care excavează o movilă funerară din regiunea Dobrogea din România au sugerat că un craniu de lup a fost depus intenționat de hoții de morminte pentru a-i proteja împotriva spiritului defunctului.

Movila datează de acum aproximativ 2.000 de ani, iar un studiu geofizic indică faptul că inițial avea un diametru de până la 75 de metri.

• Neanderthalienii au suferit un colaps catastrofal în urmă cu 110.000 de ani
• O nouă analiză confirmă vârsta celor mai vechi urme umane din America de Nord

Un mormânt din centrul său avea o groapă acoperită cu scânduri de lemn, unde trupul celui mort a fost incinerat în interiorul unei structuri din lemn.

Acest lucru este evidențiat de cantități mici de oase, un fragment de lampă de lut și resturi de lemn parțial ars din structura care a fost îmbinată cu mai multe cuie și decorată cu accesorii din bronz.

Movila datează de acum aproximativ 2.000 de ani

Săpăturile au scos la iveală, de asemenea, un număr mare de semințe de nuc arse, conuri de pin și alte rămășițe de plante, ceea ce este comun la înmormântările prin incinerație din perioada romană timpurie.

Zone cu înmormântări de incinerație similare au fost descoperite în orașul Hârșova, cunoscut în perioada romană sub numele de Carsium, pe cursul inferior al Dunării.

Mormântul a fost jefuit în antichitate, hoții de morminte depunând un craniu de lup pe un morman de pietre.

„Probabil că a fost un ritual menit să sigileze spațiul jefuit pentru a împiedica ieșirea și răzbunarea spiritului prădat”, a declarat dr. Bartłomiej Szymon Szmoniewski, de la Institutul de Arheologie și Etnologie al Academiei Poloneze de Științe.

Morminte similare au fost descoperite în orașul Hârșova

Potrivit spuselor lui Szmoniewski, mormântul a fost probabil prădat de către geți, un trib înrudit cu tracii care a locuit cândva în regiunile de o parte și de alta a Dunării de Jos.

Un al doilea mormânt a fost, de asemenea, descoperit în scorbură, unde cercetătorii au găsit un schelet în interiorul unei structuri din lemn.

Asupra scheletului se află un recipient pentru parfumuri, precum și o monedă de bronz din timpul domniei lui Hadrian (emisă în 125-127 d.Hr.) care a fost pusă în gura defunctului.

„Plasarea unei monede în gură face referire la obiceiul antic al obolului pentru Charon, atunci când o monedă era folosită ca plată către Charon pentru transportarea sufletului celui mort peste râul Styx din ținutul lui Hades”, a declarat dr. Szmoniewski, potrivit HeritageDaily.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O movilă funerară aparent goală ascunde o navă vikingă veche de 1.200 de ani

O cetate ascunsă, descoperită sub o movilă funerară din Cipru. De ce este specială?

O movilă în formă de piramidă ar putea fi cel mai vechi monument de război din lume

O invenție neașteptată, atribuită neanderthalienilor. Ce au descoperit cercetătorii?