O nouă descoperire uimitoare la Sarmizegetusa Regia: Ce au găsit arheologii UBB?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Arheologii care efectuează lucrări de restaurare și cercetare la Sarmizegetusa Regia au anunțat recent o nouă descoperire uimitoare.

Conform unui anunț al Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB), „pe parcursul cercetărilor arheologice desfășurate în cadrul proiectului Capitala Daciei – Muzeu Viu al Patrimoniului Cultural European. Conservarea, Restaurarea și Punerea în Valoare a Cetății Sarmizegetusa în situl de la Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia (jud. Hunedoara), arheologii au scos la iveală o conductă de teracotă de mari dimensiuni”.

Conducta de teracotă a fost descoperită în apropierea „porții de est a fortificației” și are o lungime de 8 metri. Reprezentanții UBB au explicat că astfel de „conducte de teracotă au mai fost descoperite în trecut atât la Sarmizegetusa Regia, cât și în alte zone din Munții Orăștiei”.

Arheologii vor încerca să afle mai multe despre conducta de teracotă

Totuși, conducta recent descoperită este diferită, tocmai prin dimensiunile sale. Potrivit cercetătorilor, fiecare tub are o lungime de aproximativ 1 metru și un diametru de 0,5 metri. Acum, arheologii vor încerca să afle mai multe despre conductă și rolul acesteia.

Cercetările arheologice se derulează sub egida Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Recent, alți doi cercetători au anunțat o descoperire surpriză la Sarmizegetusa Regia, în urma scanării cu LiDAR.

O nouă descoperire uimitoare la Sarmizegetusa Regia

Analizele au dezvăluit că situl este mult mai extins și mai complex decât era considerat inițial, iar orientarea rutelor de comunicare sugerează o legătură slabă între sit și capitala învecinată.

„Observațiile noastre de teren au dezvăluit un număr mai mare de temple decât era precizat în literatură, ce alcătuia o zonă sacră similară cu cea a capitalei Sarmizegetusa. Am identificat, de asemenea, o reprezentare nouă pe un bloc de calcar, care a avut probabil de-a face cu lumea sacră. În această lucrare ne-am propus să reanalizăm informațiile disponibile de la excavările făcute pe un grup de temple și inventarele lor, și să adăugăm date noi, astfel încât să încercăm să clarificăm funcționalitatea sitului de la Fețele Albe și legătura sa cu Sarmizegetusa Regia, capitala Regatului Dacic”, au mai explicat oamenii de știință Aurora Pețan și Valeriu Sîrbu într-un studiu ce poate fi accesat în ResearchGate.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Descoperire surpriză la Sarmizegetusa Regia: Ce au găsit doi cercetători prin scanarea cu LiDAR?

Premieră astronomică în România: Cercetătorii din Bârlad au observat o novă extragalactică

Românul care a câștigat la Loto de 14 ori folosind matematică simplă

Mayașii au construit „primul sistem de super-autostrăzi din lume”