Scanările cerebrale dezvăluie că persoanele singure văd lumea diferit

Un studiu recent publicat în Psychological Science și condus de un cercetător care acum lucrează la Colegiul de Litere, Arte și Științe Dornsife al Universității din California de Sud (USC) sugerează că, atunci când vine vorba de procesarea informațiilor de către creier, oamenii singuratici văd lumea în moduri diferite.

Numeroase cercetări arată că singurătatea este dăunătoare bunăstării și este adesea însoțită de sentimentul de a nu fi înțeles de ceilalți.

• Frica de abandon: rădăcini, manifestări și drumul spre vindecare
• Bullying între adulți: cum îl recunoști și ce poți face? Deși mai greu de recunoscut, efectele…

Un raport recent al Statelor Unite s-a referit la singurătate ca la o criză de sănătate publică, ca reacție la numărul tot mai mare de adulți care suferă de această afecțiune.

Chiar și înainte de debutul pandemiei COVID-19, aproximativ jumătate dintre adulții din SUA au raportat că se confruntă cu niveluri măsurabile de singurătate.

Singurătatea, o criză de sănătate publică

În timp ce era bursieră postdoctorală la UCLA, Elisa Baek, profesor asistent de psihologie la USC Dornsife, a căutat să înțeleagă mai bine ce contribuie la astfel de sentimente de deconectare și de neînțelegere.

Baek și echipa sa au folosit o tehnică de neuroimagistică numită imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) pentru a examina creierul a 66 de studenți din primul an de facultate în timp ce aceștia vizionau o serie de videoclipuri.

Videoclipurile aveau subiecte variate, de la videoclipuri muzicale, la scene de petrecere și evenimente sportive, oferind o gamă variată de scenarii pentru analiză.

Înainte de a fi scanați, participanții, cu vârste cuprinse între 18 și 21 de ani, au fost rugați să completeze „scara de singurătate UCLA”, un sondaj ce măsoară sentimentele subiective de singurătate și de izolare socială ale unei persoane.

„Fiecare persoană singură diferă în moduri unice”

Pe baza rezultatelor sondajului, cercetătorii au separat participanții în două grupuri: singuri și cei care nu se confruntă cu singurătatea. Apoi au scanat creierul fiecărui participant cu ajutorul fMRI în timp ce acesta urmărea videoclipurile.

Comparând datele de imagistică cerebrală dintre cele două grupuri, cercetătorii au descoperit că indivizii mai singuratici prezentau modele de procesare cerebrală diferite, decât omologii lor care nu se simțeau singuri.

Această constatare este semnificativă, deoarece relevă faptul că similitudinea neuronală, care se referă la cât de asemănătoare sunt tiparele de activitate cerebrală ale diferitelor persoane, este legată de o înțelegere comună a lumii. Această înțelegere comună este importantă pentru stabilirea de conexiuni sociale, scrie EurekAlert.

Persoanele care suferă de singurătate nu numai că sunt mai puțin asemănătoare cu norma societății de procesare a lumii, dar fiecare persoană singură diferă în moduri unice. Această unicitate poate avea un impact suplimentar asupra sentimentelor de izolare și de lipsă de conexiuni sociale.

Vă recomandăm să mai citiți și:

8 ore de singurătate pot fi la fel de epuizante pentru corp precum înfometarea

Izolarea socială și singurătatea cresc riscul apariției bolilor de inimă

„Vrea cineva să iasă cu mine? Sunt singur”. Singurătatea unei generații, dezbatere virală pe Internet

Grija de nepoți sau voluntariatul pot reduce sentimentul de singurătate