Bariera invizibilă care trece prin Indonezia, în sfârșit, explicată

Misterul de lungă durată dat de bariera invizibilă care trece prin Indonezia a fost rezolvat la mai bine de 160 de ani după ce granița a fost stabilită pentru prima dată.

Linia ciudată, care este atât imaginară, cât și reală, a apărut cu milioane de ani în urmă, după ce o coliziune continentală a declanșat schimbări climatice extreme care au afectat speciile aflate de fiecare parte a diviziunii în moduri diferite, arată un nou studiu.

• Ultima rudă a păsării dodo, observată într-o pădure tropicală îndepărtată din Samoa
• Raritate: au fost filmate molii hrănindu-se cu lacrimi de elan

Bariera invizibilă care trece prin Indonezia, cunoscută sub numele de Linia Wallace sau Linia lui Wallace, este o barieră biogeografică trasată pentru prima dată în 1863 de către naturalistul și exploratorul britanic Alfred Russel Wallace, care a propus celebra teorie a evoluției prin selecție naturală în același timp cu Charles Darwin.

Ce anume delimitează bariera invizibilă care trece prin Indonezia?

În călătoriile sale prin Arhipelagul Malay, un lanț de peste 25.000 de insule aflate între Asia de Sud-Est și Australia, care include țări moderne precum Filipine, Indonezia, Malaezia, Papua Noua Guinee și Singapore, Wallace a observat că speciile pe care le-a întâlnit s-au schimbat drastic după un anumit punct. Acest punct a devenit mai târziu Linia lui Wallace. (O parte a liniei a fost redesenată de atunci pentru a reflecta constatările actualizate din regiune.)

Pe partea asiatică a liniei, creaturile provin exclusiv din Asia. Dar pe partea australiană a graniței, animalele sunt un amestec de descendență asiatică și australiană. Timp de peste un secol, distribuția asimetrică a speciilor de-a lungul Liniei Wallace i-a derutat pe ecologiști. S-a întâmplat ceva ce le-a permis speciilor asiatice să se miște într-o direcție, dar a împiedicat speciile australiene să se miște în direcția opusă, dar nu era clar ce anume, notează Live Science.

Dar în ultimii câțiva ani, a apărut o nouă teorie: cercetătorii cred acum că distribuția neuniformă a speciilor de-a lungul Liniei Wallace a fost cauzată de schimbările climatice extreme rezultate din activitatea tectonică în urmă cu aproximativ 35 de milioane de ani, când Australia s-a desprins de Antarctica și s-a lovit de Asia, dând naștere Arhipelagului Malay.

Modul în care schimbările climatice au afectat evoluția animalelor

În noul studiu, publicat în revista Science, cercetătorii au folosit un model computerizat pentru a simula modul în care animalele au fost afectate de efectele climatice declanșate de amestecul continental. Modelul a luat în considerare capacitatea de dispersie, preferințele ecologice și relația evolutivă a mai mult de 20.000 de specii găsite de fiecare parte a Liniei Wallace. Rezultatele au arătat că speciile asiatice erau mult mai potrivite pentru a trăi în Arhipelagul Malay la acea vreme.

Principalele schimbări climatice de la acea vreme nu au fost cauzate de mișcările continentelor, ci mai degrabă de modul în care acestea au afectat oceanele Pământului.

„Atunci când Australia s-a îndepărtat de Antarctica, a deschis această zonă de ocean adânc care înconjoară Antarctica, care este acum acolo unde se află Curentul Circumpolar Antarctic (ACC)”, a declarat autorul principal al studiului, Alex Skeels, biolog evoluționist la Universitatea Națională Australiană, într-un comunicat.

„Acest lucru a schimbat dramatic clima Pământului în ansamblu; a făcut clima mult mai rece”, spune cercetătorul. (ACC, care înconjoară Antarctica, este cel mai mare curent oceanic din lume și continuă să aibă un rol cheie în reglarea climei Pământului și astăzi.)

Bariera invizibilă a făcut ca animalele să migreze doar într-un singur sens

Noul model a dezvăluit că schimbarea climei nu a afectat toate speciile în mod egal. Clima din Asia de Sud-Est și Arhipelagul Malay nou format au rămas mult mai calde și mai umede decât Australia, care devenise rece și uscată. Drept urmare, creaturile din Asia erau bine adaptate să trăiască pe insulele Malay și le-au folosit pe acestea din urmă pentru a se deplasa către Australia, a spus Skeels.

Dar „nu același lucru s-a întâmplat și cu speciile australiene. Acestea evoluaseră într-un climat mai răcoros și din ce în ce mai uscat de-a lungul timpului și, prin urmare, au avut mai puțin succes în a se stabili pe insulele tropicale în comparație cu creaturile care migrau din Asia”, a adăugat el.

Cercetătorii speră ca modelul lor să poată fi folosit pentru a prognoza modul în care schimbările climatice moderne vor avea un impact asupra speciilor vii. „Ar putea să ne ajute să anticipăm care specii ar putea fi mai bune la adaptarea la noile medii, pe măsură ce schimbările climatului Pământului continuă să aibă un impact asupra modelelor globale de biodiversitate”, a spus Skeels.

Vă recomandăm să citiți și:

Cea mai periculoasă plantă din lume, numită și „planta sinuciderii”

Test de cultură generală. Prin câte capitale europene trece Dunărea?

La fel ca oamenii, elefanții vor mâncare diferită în fiecare seară

Test de cultură generală. Care este diferența dintre smochine și curmale?