Motoarele de creștere economică ale Europei de Est s-au oprit

Europa de Est: consumul se prăbuşeşte, anemia Germaniei este molipsitoare, motoarele creşterii economice s-au oprit. Vin scăderile de dobânzi. Ungaria este prima, urmează în curând Polonia, iar Cehia va porni a treia.

Dacă n-ar fi fost agricultura, eco­nomia maghiară ar fi plonjat şi mai adânc în recesiune. Iar Polonia s-ar fi dus şi mai mult în jos dacă n-ar fi fost investi­ţiile. Cu motoarele de creştere tradiţionale – consumul şi exporturile – blocate, economiile est-europene primesc energie din locuri nesperate. Dar chiar şi aşa, analiştii nu întrevăd ameliorări rapide, scrie ZF.

• Cum reușește o stațiune de schi din Bulgaria să atragă turiști tot anul?
• Doi aminoacizi comuni pot influența speranța de viață a oamenilor

Exporturile sunt afectate de slăbiciunile din economia Germaniei, considerată că a ajuns din nou „bolnavul Europei“. De observat este că în cele două ţări consumul scade deşi gu­vernele sunt considerate cele mai populiste din regiune, dând o atenţie ridicată tocmai măsuri­lor de impulsionare a veniturilor anumitor seg­mente de populaţie şi de stopare a scumpirilor.

Ungaria este în recesiune de un an şi mai bine

Economiile est-europene au în faţă perspective de creştere slabe, conclu­zio­nează analiştii de la ING pe baza datelor macroeconomice din regi­u­ne pentru prima jumătate a a­cestui an şi ultimele luni de vară. Ei vorbesc de o scufundare spre adâncuri sincronizată, însă cu divergenţe în ceea ce priveşte răspunsurile de politică econo­mică, acestea fiind date provocă­rile specifice fiecărui stat. Conse­cin­ţa este că în toamnă aceasta s-ar putea număra scăderile de dobânzi.

Ungaria este în recesiune de un an şi mai bine, trimestrul doi fiind al patrulea la rând cu scă­dere trimestrială a PIB. Lucrul acesta se ştia deoarece biroul de statistică al ţării a publicat în urmă cu câteva săptămâni date preliminare. Însă nu erau cunoscute pe deplin motivele pre­lungirii recesiunii – cea mai lungă din ultimele trei dece­nii -, mai ales că mulţi analişti şi în spe­cial guver­nul se aşteptau la mai bine. Iniţial, s-a crezut că agricultura poate salva economia cu o revenire puternică a activităţii după seceta de anul trecut, potrivit Portfolio.hu. Pri­ma serie de date, dezamă­gitoare dar fără detalii, i-a pus pe specialişti în încurcă­tură: nici agricultura să nu se fi descurcat bine?

Agricultura a avut o contribuţie pozitivă

Însă sectorul a evoluat în forţă, înre­gistrând o expansiune de aproape 70% în tri­mes­trul doi. Pe de altă parte, căderea din servi­cii, industrie şi construcţii a fost atât de pu­ter­nică încât recesiunea s-a prelungit. Anualizat, PIB-ul a scăzut cu 2,3%. Agricultura a avut o contribuţie pozitivă de 1,7 puncte procentuale la evoluţia economiei. Dar industria şi con­struc­ţiile s-au prăbuşit cu 6%, iar recesiunea a ajuns şi în servicii, sectorul evoluând negativ pentru prima dată. Acest lucru reflectă colapsul consumului intern, cu partea de investiţii alu­necând în jos mai mult decât consumul gospo­dăriilor. În aria consumului din gospodării, din datele existente analiştii au dedus că familiile, faţă de anul trecut, şi-au redus cumpărăturile, dar au cheltuit mai mult pe servicii financiare şi comunicaţii.

Pe scurt, principalele cauze ale performan­ţei slabe sunt: costurile mai mari cu energia au afectat companiile din industrie, austeritatea bugetară de după alegeri a lovit investiţiile şi consumul, inflaţia galopantă a redus valoarea veniturilor, stagnarea fondurilor europene a frânat dezvoltarea generală, iar dobânzile mari au răcit economia, care a ajuns într-o depresiu­ne foarte întinsă, dar nu şi adâncă. Analiştii de la ING arată şi aspectul pozitiv al recesiunii: consumul mai mic a făcut ca Ungaria să înregistreze excedent comercial timp de cinci luni, iar contul curent a trecut pe excedent în trimestrul doi.

Cel mai îndatorat stat din regi­u­ne

Ungaria este cel mai îndatorat stat din regi­u­ne şi are tendinţa de a avea probleme bugeta­re, cu deficite mari. Deşi ce a fost mai rău pare să fi trecut, revenirea economică nu va fi nici rapidă şi nici uşoară. Ungaria are în continuare cea mai puternică inflaţie din UE şi cele mai mari dobânzi. Banca centrală scade deja din luna mai dobânzile de ajustare fină pentru a le aduce la nivelul dobânzilor principale, conver­gen­ţa urmând să se producă în septembrie. După aceea, urmează o nouă fază a relaxării po­li­ticii monetare, dar una în care banca cen­tra­lă va acţiona, cel mai probabil, mai prudent.

În Polonia, PIB-ul s-a comprimat cu 0,6% în trimestrul doi, în ritm anualizat, după o scădere de 0,3% în trimestrul anterior, potrivit The Warsaw Voice. Scăderea activităţii ar fi fost mai mare dacă investiţiile n-ar fi crescut surprinzător de rapid, amortizând impactul scăderii de aproape 3% a cererii din partea gospodăriilor. Consumul mai slab a ajutat la echilibrarea balanţei comerciale. Exporturile au scăzut şi ele, cu aproape 3%, însă declinul importurilor a fost mai mare, de 8%, cauzat şi de cererea mai mică din partea companiilor industriale, care-şi reduc stocurile acumulate în timpul pandemiei.

Trimestrul doi, punctul cel mai de jos al încetinirii economiei

Cei mai mulţi economişti polonezi cred că trimestrul doi repezintă punctul cel mai de jos al încetinirii economiei şi că recuperarea a început deja, ca o consecinţă a revenirii consumului odată cu încetinirea inflaţiei şi creşterea salariilor. Totuşi, analiştii de la ING sunt mai pesimişti deoarece actualul trimestru a început dezamăgitor. De aceea, cred ei, revenirea va fi slabă şi mai vizibilă în trimestrul patru. În aceste condiţii, banca centrală va începe să reducă dobânzile sau să iniţieze ciclul de relaxare a politicii monetare chiar luna aceasta, chiar dacă inflaţia rămâne la cote mai ridicate decât estimează guvernatorul. Până la sfârşitul anului vor fi două sau trei reduceri de dobânzi.

În Cehia, economia a stagnat în trimestrul doi, iar cele mai recente date arată că singurele motoare reale de creştere sunt industria auto şi cererea din străinătate. Inflaţia bate în retragere şi o va face mai vizibil în iarnă. De aceea, analiştii de la ING anticipează că banca centrală va începe să scadă dobânzile în noiembrie. Dar dacă nu va vrea să rişte cu relaxarea politicii monetare va aştepta până sosesc datele despre inflaţie din ianuarie.