Viermii ar fi capabili să simtă frică și alte emoții de bază, arată un studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Oricât de incredibil ar părea, deși nu au ochi, coloană vertebrală sau creier, viermii simpli ar putea experimenta emoții.

În cercetările recente, nematodul Caenorhabditis elegans a arătat o reacție negativă persistentă atunci când i s-a administrat un scurt șoc electric. Timp de multe minute după ce a primit șocul scurt și ascuțit, această specie a continuat să „fugă” cu viteze mari în testele de laborator.

• Cercetătorii au descoperit o specie de pasăre care „bate din palme”
• Ceața este plină de viață, iar aceasta este o veste bună

Cercetătorii de la Universitatea Nagoya City din Japonia și de la Universitatea Northeastern din SUA spun că răspunsul de lungă durată, care arată ca și cum viermele „ar fugi”, indică faptul că viermii simpli ar putea experimenta emoții asemănătoare fricii.

Atât durata, cât și severitatea stării negative a viermelui păreau să fie controlate de un circuit neuronal specific din sistemul său nervos simplu, mai degrabă decât de stimularea directă a sistemului motor.

Viermii simpli ar putea experimenta emoții

„Aceste proprietăți au fost considerate recent drept caracteristici esențiale ale emoției, sugerând că răspunsul lui C. elegans la șocul electric poate reflecta o formă de emoție asemănătoare fricii”, scrie echipa internațională.

Descoperirile se alătură unei dezbateri în desfășurare asupra faptului dacă nevertebratele pot experimenta de fapt precursori primitivi ai emoțiilor noastre, notează Science Alert.

Experimentele recente pe raci împlătoșați, bondari și musculițe de oțet indică faptul că nevertebratele au într-adevăr stări cognitive pozitive și negative de durată în urma unor stimuli specifici, cel puțin într-o oarecare măsură.

Cu mai bine de un secol în urmă, Charles Darwin însuși scria că „chiar și insectele exprimă furie, teroare, gelozie și dragoste”, deși acest lucru se baza în mare parte pe tendința umană de a antropomorfiza, nu pe vreun experiment obiectiv.

Cum putem măsura emoțiile obiectiv?

Până în prezent, unii oameni de știință susțin că nu există nicio modalitate de a măsura în mod obiectiv emoțiile și că ar trebui să eliminăm complet termenul. Alții cred că este important să încercăm măcar. În 2014, biologii David Anderson și Ralph Adolphs au propus un cadru pentru a măsura emoțiile animalelor cât mai obiectiv posibil.

Cei doi au susținut că „emoțiile” sunt stări interne centrale de care animalul poate sau nu să fie conștient, care sunt declanșate de un stimul specific.

Răspunsul animalului la acest stimul, fie fiziologic, cognitiv sau comportamental, trebuie să îndeplinească patru criterii principale pentru a fi considerat unul emoțional: trebuie să persiste după ce stimulul dispare, trebuie să crească sau să scadă odată cu amploarea stimulului, trebuie să domine alte răspunsuri comportamentale și trebuie să fie consecvent în funcție de tipul de stimul.

C. elegans pare să îndeplinească cel puțin trei dintre aceste patru criterii, ceea ce sugerează că chiar și viermii simpli ar putea experimenta emoții „de bază”, cum ar fi frica. În experimentele recente, când viermii au simțit un curent electric alternativ timp de 45 de secunde, aceștia au continuat să se îndepărteze la viteze mari timp de peste 2 minute.

Viermii simpli ar putea experimenta emoții precum frica

În timpul acestei stări de „frică”, atunci când mâncarea era plasată în apropiere, viermii ignorau masa și continuau să se îndepărteze cu viteză mare, ceea ce sugerează că stimulii pozitivi sunt cumva suprimați de starea negativă. De asemenea, sugerează că acest răspuns emoțional poate fi generalizat, ceea ce înseamnă că aceeași stare emoțională poate fi declanșată de diferiți stimuli și că un stimul poate afecta răspunsurile la altele.

Cercetarea actuală a analizat doar șocurile electrice, așa că nu poate confirma acest lucru, dar severitatea șocurilor părea să influențeze răspunsul viermelui. Chiar și atunci când șocul a durat doar 5 secunde, viermii au „fugit” timp de 1,5 minute înainte de a reveni în cele din urmă la starea lor de bază mai calmă.

Când autorii au repetat experimentele cu șocuri pe viermi care nu erau capabili să producă neuropeptide (echivalente cu hormonii umani), viermii au rămas într-o stare de mare viteză pentru mai mult timp.

Descoperirea ar putea duce la cunoștințe noi despre depresie

„Deoarece necesitatea de semnalizare neuropeptidică (la viermi) amintește de reglarea neuropeptidă a fricii la mamifere, inclusiv la oameni, starea creierului asemănătoare fricii poate fi reglată de mecanisme moleculare conservate evolutiv”, scriu autorii studiului. Descoperirea sugerează că C. elegans poate fi un model ideal pentru a dezvălui modul în care circuitele neuronale se leagă de emoție în regnul animal.

Dacă într-adevăr există un mecanism neuronal comun pentru reglarea emoțiilor în rândul animalelor, cercetările asupra nematozilor i-ar putea ajuta pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine cum pot apărea emoțiile negative persistente care provoacă tulburări de dispoziție precum depresia.

Multe gene de la viermii rotunzi există și la oameni și alte organisme, inclusiv genele care par a fi implicate în acest răspuns „asemănător fricii”. Acum sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina dacă viermii rotunzi precum C. elegans prezintă, de asemenea, stări emoționale pozitive bazate pe recompense precum mâncarea.

Studiul a fost publicat în Genetics.

Vă recomandăm să citiți și:

Un studiu arată că păianjenii pot contamina cu mercur animalele

Ciorile își comemorează morții printr-un ritual bizar

O specie de bambus este pe cale să înflorească pentru prima dată după 120 de ani

O nouă specie misterioasă și unică, găsită în adâncurile oceanului