Nebuloasa Cap de Cal, așa cum nu ai mai văzut-o niciodată

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Aflată la aproximativ 1375 de ani-lumină, nebuloasa Cap de Cal – vizibilă ca un nor întunecat în formă de cap de cal – este cea mai apropiată regiune gigantică de formare a stelelor de Pământ.

Se află chiar la sud de steaua Alnitak, cea mai estică din faimoasa centură de trei stele a lui Orion, și face parte din vastul nor molecular Orion. Multe alte telescoape au realizat imagini ale nebuloasei, dar niciunul nu este capabil să creeze o imagine atât de clară și de amplă precum cea realizată de Telescopul Euclid cu o singură observație.

• De ce izbucnim uneori în plâns atunci când cineva ne întreabă „Ce faci?”
• Ce se întâmplă atunci când companiile negociază cu hackerii. Cazul atacului cibernetic care a afectat milioane…

În noua observație a lui Euclid a acestei pepiniere stelare, oamenii de știință speră să găsească multe planete nevăzute până acum cu masa lui Jupiter, precum și tinere pitice maro și stele mici.

Nebuloasa Cap de Cal este o pepinieră stelară

„Suntem deosebit de interesați de această regiune, deoarece formarea stelelor are loc în condiții foarte speciale”, explică Eduardo Martin Guerrero de Escalante de la Instituto de Astrofisica de Canarias din Tenerife și cercetător în cadrul misiunii Euclid.

Aceste condiții speciale sunt cauzate de radiația provenită de la steaua foarte strălucitoare Sigma Orionis, care se află chiar în afara câmpului vizual al lui Euclid (steaua este atât de strălucitoare încât telescopul nu ar vedea nimic altceva dacă ar fi îndreptat direct spre ea).

Radiația ultravioletă de la Sigma Orionis face să strălucească norii din spatele nebuloasei, în timp ce norii groși blochează lumina direct din spatele său; acest lucru face ca nebuloasa să pară întunecată.

Nebuloasa este alcătuită din hidrogen molecular rece

Nebuloasa în sine este alcătuită în mare parte din hidrogen molecular rece, care degajă foarte puțină căldură și nu emite lumină.

Astronomii studiază diferențele dintre norii întunecați și cei luminoși în ceea ce privește condițiile de formare a stelelor. Steaua Sigma Orionis în sine aparține unui grup de peste o sută de stele, numit roi deschis. Cu toate acestea, astronomii nu au o imagine completă a tuturor stelelor care fac parte din acesta.

„Gaia a dezvăluit mulți membri noi, dar vedem deja noi stele candidate, pitice maro și obiecte cu masă planetară în această imagine de la Euclid, așa că sperăm că Euclid ne va oferi o imagine mai completă”, adaugă Eduardo, potrivit ESA.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Nebuloasa Crabului, observată în detaliu fără precedent cu Telescopul Webb

Nebuloasa Inelul, fotografiată în detalii fără precedent cu Telescopul Spațial James Webb

Ingredientul secret din Nebuloasa Tarantulei, descoperit de astronomi

O nouă imagine surprinde o stea tânără care țâșnește ca o stropitoare în Nebuloasa Orion