Home » Știință » Cum și-a căpătat Nebuloasa Fluturelui „aripile” spectaculoase?

Cum și-a căpătat Nebuloasa Fluturelui „aripile” spectaculoase?

Cum și-a căpătat Nebuloasa Fluturelui „aripile” spectaculoase?
Sursa foto: Bruce Balick/Universitatea din Washington/Joel Kastner/Paula Baez Moraga/Rochester Institute of Technology/Space Telescope Science Institute
Publicat: 17.01.2023

Nebuloasele planetare se formează atunci când stelele gigante roșii își expulzează straturile cele mai exterioare pe măsură ce rămân fără heliu, astfel devenind stele pitice albe, fierbinți și dense, care au aproximativ dimensiunea Pământului.

Materialul care a fost vărsat, îmbogățit în carbon, formează modele orbitoare pe măsură ce este suflat ușor în mediul interstelar.

Cele mai multe nebuloase planetare sunt aproximativ circulare, dar câteva au o formă de clepsidră sau de aripă, cum ar fi cea numită „Nebuloasa Fluturelui”.

Aceste forme sunt probabil formate de atracția gravitațională a unei a doua stele care orbitează în jurul stelei „mamă” a nebuloasei, determinând materialul să se extindă într-o pereche de lobi nebuloși sau „aripi”. La fel ca un balon în expansiune, aripile cresc în timp fără a-și schimba forma inițială.

Cu toate acestea, noi cercetări arată că ceva nu este în regulă în Nebuloasa Fluturelui. Atunci când o echipă condusă de astronomi de la Universitatea din Washington a comparat două expuneri ale nebuloasei, realizate de Telescopul Spațial Hubble în 2009 și 2020, au observat schimbări dramatice în materialul din interiorul aripilor.

Cele mai multe nebuloase planetare sunt circulare

Vânturi puternice determină modificări complexe ale materialului din interiorul aripilor nebuloasei. Ei doresc să înțeleagă cum este posibilă o astfel de activitate din ceea ce ar trebui să fie o „stea care se spulberă, în mare parte muribundă, fără combustibil rămas”.

„Nebuloasa Fluturelui este extremă prin masa, viteza și complexitatea ejecțiilor sale de la steaua sa centrală, a cărei temperatură este de peste 200 de ori mai mare decât cea a Soarelui, dar este doar puțin mai mare decât Pământul”, a declarat liderul echipei, Bruce Balick, profesor emerit de astronomie la UW. „Compar imagini de la Hubble de ani de zile și nu am văzut niciodată ceva asemănător”.

Echipa a comparat imagini Hubble de înaltă calitate, realizate la 11 ani distanță, pentru a trasa vitezele și modelele de creștere ale elementelor din aripile nebuloasei. Cea mai mare parte a analizei a fost realizată de Lars Borchert, un student absolvent al Universității Aarhus din Danemarca.

Borchert a descoperit aproximativ o jumătate de duzină de ,,jeturi” – începând cu aproximativ 2.300 de ani în urmă și terminând cu 900 de ani în urmă – împingând material în afara într-o serie de fluxuri asimetrice.

Vânturi puternice modifică materialul din interiorul aripilor nebuloasei

Materialul din porțiunile exterioare ale nebuloasei se deplasează rapid, cu aproximativ 800 km pe secundă, în timp ce materialul mai aproape de steaua centrală ascunsă se extinde mult mai încet, cu aproximativ o zecime din această viteză. Căile jeturilor se încrucișează unele cu altele, formând structuri ,,dezordonate” și modele de creștere în interiorul aripilor, scrie EurekAlert.

Structura interioară multipolară și rapid schimbătoare a nebuloasei nu este ușor de explicat cu ajutorul modelelor existente privind modul în care se formează și evoluează nebuloasele planetare, potrivit lui Balick. Steaua din centrul nebuloasei, care este ascunsă de praf și resturi, ar fi putut fuziona cu o stea companion sau ar fi putut extrage material de la o stea din apropiere, creând câmpuri magnetice complexe și generând jeturile.

Stele precum Soarele nostru se vor umfla într-o gigantă roșie și vor forma nebuloase planetare într-o bună zi, expulzând carbonul și alte elemente relativ grele în mediul interstelar pentru a forma sisteme stelare și planete în viitorul îndepărtat.

Această nouă cercetare, precum și alte analize ale nebuloaselor planetare, pot ajuta la ilustrarea nu doar a modului în care se vor forma materialele pentru sistemele stelare de mâine, ci și a modului în care au fost produse și adunate elementele constitutive ale oazei noastre cu miliarde de ani în urmă.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cea mai veche nebuloasă planetară a fost descoperită. „O frumusețe rară cu o inimă albastră fierbinte”

Telescopul Spațial Hubble a surprins „un joc de culori” în nebuloasa Orion

Telescopul Webb dezvăluie legătura dintre galaxiile apropiate și cele îndepărtate

Telescopul Webb și Observatorul ALMA au dezvăluit șocul galactic din Cvintetul lui Stephan

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cum reușește o stațiune de schi din Bulgaria să atragă turiști tot anul?
Cum reușește o stațiune de schi din Bulgaria să atragă turiști tot anul?
Doi aminoacizi comuni pot influența speranța de viață a oamenilor
Doi aminoacizi comuni pot influența speranța de viață a oamenilor
Este sau nu adevărat că 1 din 200 de bărbați este un descendent direct al lui Ginghis Han?
Este sau nu adevărat că 1 din 200 de bărbați este un descendent direct al lui Ginghis Han?
Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?
Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?
Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua Zeelandă
Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua Zeelandă
Un studiu a descoperit că senzorii anvelopelor mașinii ar putea fi folosiți pentru a te urmări
Un studiu a descoperit că senzorii anvelopelor mașinii ar putea fi folosiți pentru a te urmări
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu