Cel mai lung experiment din lume se desfășoară de aproape 100 de ani și poate fi urmărit în timp real!

La Universitatea din Queensland (Australia), există un raft care conține cel mai lung experiment din lume. Acest experiment a durat atât de mult încât doi dintre custozii săi au murit înainte să vadă vreun rezultat.

Experimentul a fost inițiat în 1927 de către Thomas Parnell, primul profesor de fizică al Universității. Destinat să demonstreze proprietățile materialelor extrem de vâscoase, Parnell a luat smoală, un reziduu din distilarea gudroanelor de cărbune, a încălzit-o, a pus-o într-o pâlnie de sticlă sigilată și a așteptat trei ani pentru ca smoala să se așeze în forma recipientului. Deși acesta pare un timp îndelungat pentru ca un experiment să înceapă, în contextul duratei planificate a demonstrației, aceasta a fost doar o clipire.

• Ce s-ar putea ascunde sub vulcanii de pe Marte?
• Oamenii de știință ar fi găsit „Sfântul Graal” al computerelor cuantice

În 1930, Parnell a tăiat tija pâlniei, permițându-i lichidului extrem de vâscos să curgă lent prin partea de jos. Experimentul a continuat de atunci, incredibil de încet. Prima picătură a căzut la opt ani după ce a început experimentul, urmând alte cinci picături în următorii 40 de ani.

Cel mai lung experiment din lume a început cu aproape un secol în urmă

Cel mai lung experiment din lume a fost în desfășurare timp de aproape 100 de ani și a fost supravegheat de mai mulți custozi diferiți. Parnell și succesorul său, profesorul John Mainstone, au murit fără să vadă vreodată o picătură căzând, actualul custode fiind profesorul Andrew White.

Sursa: YouTube

Însă acum experimentul este monitorizat constant de o cameră web, ceea ce înseamnă că oricine ar putea să fie martor la următoarea picătură. Ultima picătură (până când va cădea alta) a avut loc în 2014, putând fi văzută aici într-o filmare foarte accelerată.

Poate acest experiment să ne spună ceva interesant?

Deși experimentul este mai puțin controlat decât ar fi ideal (este supus fluctuațiilor de temperatură din cameră, iar diametrul intern al tijei nu poate fi măsurat cu exactitate fără riscul de a deteriora experimentul), acesta ne oferă câteva surprize, scrie IFL Science.

Luând în considerare mai mulți factori, este posibil să facem o estimare rezonabilă a vâscozității smoalei.

„Vâscozitatea smoalei este calculată ca fiind q = (2,3 +0,5) x 10⁸ Pa s, care este enormă comparativ cu cea a lichidelor obișnuite”, explică un studiu despre experiment.

„Apa la 20°C are o vâscozitate de 1,0 x 10^-3 Pa s. Totuși, trebuie menționat că (ignorând superfluiditatea) este aproape de media geometrică a valorilor pe care fizicienii le iau în considerare; vâscozitatea efectivă a Pământului este de ordinul 10²⁰ Pa s”, se mai arată în lucrare.

Acest rezultat nu se potrivește bine cu predicțiile anterioare.

„Rezultatul pentru vâscozitate din experimentul cu picătura de smoală nu se potrivește cu predicțiile bazate pe măsurătorile anterioare, chiar luând în considerare variația enormă a vâscozității cu temperatura și istoria de temperatură destul de necunoscută a experimentului. Explicația probabilă constă în vâscozitățile diferite ale diferitelor mostre de smoală, acestea ar putea avea proporții diferite de hidrocarburi volatile captive, ceea ce ar afecta vâscozitatea”, scrie echipa.

Oricine poate urmări experimentul în direct aici. În prezent, se formează o picătură destul de mare, dar va dura ani întregi până când aceasta va cădea.

Vă recomandăm să citiți și:

Un joc video popular din anii ’80 a inspirat o invenție surprinzătoare

Test de cultură generală. Cine a calculat viteza luminii?

Cercetătorii de la Harvard au creat lichidul „inteligent”

Oamenii de știință au creat o șosetă electronică care detectează stilul de mers nesănătos