Test de cultură generală. De ce arsenul era cândva adăugat în mâncare?

Astăzi facem un mic popas culinar și ne întrebăm (dar și răspundem) de ce arsenul era cândva adăugat în mâncare.

De ce arsenul era cândva adăugat în mâncare? Acesta era folosit drept colorant alimentar.

• Telescopul Webb a descoperit o galaxie spirală masivă de la începuturile Universului
• O întâlnire străveche a Soarelui cu alte două stele a schimbat pentru totdeauna Sistemul Solar

Deși este bine cunoscut pentru proprietățile sale otrăvitoare, arsenul a fost frecvent folosit în Anglia victoriană pentru a le oferi diverselor articole culori vibrante. Arsenul a fost folosit pentru a face, printre altele, țesături, tapete, produse de înfrumusețare și coloranți alimentari, potrivit Britannica.

De ce arsenul era cândva adăugat în mâncare? Cât de periculos este acesta?

Cea mai mare amenințare pentru sănătatea publică din cauza arsenului provine din apa subterană contaminată. Arsenul anorganic este prezent în mod natural la niveluri ridicate în apa subterană din mai multe țări, inclusiv Argentina, Bangladesh, Cambodgia, Chile, China, India, Mexic, Pakistan, Statele Unite ale Americii și Vietnam. Apa de băut, culturile irigate cu apă contaminată și alimentele preparate cu apă contaminată sunt sursele principale de expunere.

Peștele, crustaceele, carnea, păsările de curte, produsele lactate și cerealele pot fi, de asemenea, surse alimentare de arsen, deși expunerea prin aceste alimente este, în general, mult mai mică comparativ cu expunerea prin apa subterană contaminată. În fructele de mare, arsenul se găsește în principal sub forma sa organică, mai puțin toxică.

Arsenul anorganic este un cancerigen confirmat și este cel mai semnificativ contaminant chimic din apa de băut la nivel global. Arsenul poate apărea și sub formă organică. Compușii anorganici ai arsenului (precum cei găsiți în apă) sunt foarte toxici, în timp ce compușii organici (precum cei găsiți în fructele de mare) sunt mai puțin dăunători pentru sănătate, notează Organizația Mondială a Sănătății.

Cum poate fi recunoscută o intoxicație cu arsen?

Simptomele imediate ale intoxicației acute cu arsen includ vărsături, dureri abdominale și diaree. Acestea sunt urmate de amorțeală și furnicături ale extremităților, crampe musculare și, în cazuri extreme, deces.

Primele simptome ale expunerii pe termen lung la niveluri ridicate de arsen anorganic (de exemplu, prin apa de băut și alimente) sunt de obicei observate pe piele și includ modificări de pigmentare, leziuni cutanate și zone dure pe palme și tălpi (hiperkeratoză). Acestea apar după o expunere minimă de aproximativ cinci ani și pot fi un precursor al cancerului de piele.

În plus față de cancerul de piele, expunerea pe termen lung la arsen poate provoca și cancere ale vezicii urinare și ale plămânilor. Agenția Internațională pentru Cercetare în Cancer (IARC) a clasificat arsenul și compușii săi drept cancerigeni pentru oameni și a declarat că arsenul din apa de băut este cancerigen pentru oameni.

Alte efecte adverse asupra sănătății asociate cu ingestia pe termen lung a arsenului anorganic includ efecte asupra dezvoltării, diabet, boli pulmonare și boli cardiovasculare. Infarctul miocardic indus de arsen poate fi o cauză semnificativă de mortalitate în exces.

Arsenul este asociat și cu rezultate adverse ale sarcinii și mortalitate infantilă, cu impact asupra sănătății copilului, iar expunerea in utero și în copilăria timpurie a fost legată de creșterea mortalității în rândul tinerilor adulți din cauza mai multor tipuri de cancer, boli pulmonare, atacuri de cord și insuficiență renală. Numeroase studii au demonstrat impacturi negative ale expunerii la arsen asupra dezvoltării cognitive, a inteligenței și a memoriei.

Vă recomandăm să citiți și:

Suplimentul alimentar care reduce agresivitatea cu până la 28%

Unul din patru copii din lume este în pericol din cauza alimentelor sărace

Pandemia de COVID-19, minoră în comparație cu bacteriile rezistente la medicamente

Cercetătorii folosesc genele organismului pentru a trata afecțiuni rare ale pielii