Orașul Pompeii, nimicit și de un cutremur

Victimele care au pierit în Pompeii după erupția devastatoare din anul 79 d. Hr. a vulcanului Vezuviu ar fi putut fi ucise de un cutremur petrecut simultan, conform unei cercetări recente.

Oamenii de știință au dezbătut timp de decenii dacă activitatea seismică a avut loc în timpul erupției Vezuviului din sudul Italiei în urmă cu aproape 2.000 de ani, și nu doar înainte de aceasta, așa cum a notat Pliniu cel Tânăr în scrisorile sale.

• „Unabomber”, unul dintre cei mai temuţi terorişti din istorie
• Cum miroseau ritualurile religioase din Roma Antică: „Este o invitație adresată zeilor și este, de asemenea,…

O ipoteză recentă a adus o nouă privire asupra sitului arheologic devenit faimos în întreaga lume, susținând că unul sau mai multe cutremure concomitente au fost „o cauză care a contribuit la prăbușirea clădirii și la moartea locuitorilor”.

Șocul termic a ucis 20% din populația orașului

„Concluziile noastre sugerează că efectele prăbușirii clădirilor declanșate de seismicitatea sin-eruptivă (activitatea seismică în momentul unei erupții) ar trebui să fie considerate o cauză suplimentară a deceselor în vechiul Pompeii”, se arată în raport.

Arheologii estimează că între 15 și 20% din populația orașului Pompeii a murit în timpul erupției, în principal din cauza șocului termic, când un nor uriaș de gaze și cenușă a acoperit orașul.

Cenușa vulcanică a îngropat apoi orașul roman, păstrând perfect casele, clădirile publice, obiectele și chiar oamenii până la descoperirea lor la sfârșitul secolului al XVI-lea.

Arheologii au descoperit scheletele a doi bărbați

În mai 2023, arheologii au descoperit scheletele a doi bărbați care se pare că nu au fost uciși de căldură și de norii de gaze și cenușă aprinse, ci de traumatisme cauzate de prăbușirea zidurilor – furnizând noi date prețioase.

Una dintre victime a fost descoperită cu mâna stângă ridicată, ca și cum ar fi vrut să își protejeze capul, potrivit The Guardian.

„Este important de remarcat faptul că astfel de traume sunt similare cu cele ale persoanelor implicate în cutremurele moderne”, au scris autorii, care au stabilit că pereții prăbușiți nu s-au datorat căderii de pietre și resturi, ci activității seismice.

Intersecția fenomenelor provenite atât din activitatea vulcanică, cât și din cea seismică necesită o abordare multidisciplinară, susține studiul, cu colaborarea arheologilor și a cercetătorilor din domeniul științelor pământului.

Vă recomandăm să citiți și:

Cât de adevărate sunt scheletele de dinozauri din muzee?

Arheologii din Azerbaidjan au scos la lumină o masă ritualică veche de 3.500 de ani

Arheologii au dezvăluit povestea unui mamut prins în nisipuri mișcătoare

O fosilă veche de 99 de milioane de ani dezvăluie o nouă specie de dinozaur care trăia în vizuini