Cercetătorii au descoperit creaturile care pot fuziona pentru a deveni un singur organism și a supraviețui

Cercetătorii care au publicat un raport în revista Current Biology a Cell Press au făcut descoperirea surprinzătoare că o creatură transparentă asemănătoare meduzei (Mnemiopsis leidyi), denumită și „nuca de mare” poate fuziona, astfel încât doi indivizi se transformă rapid într-unul singur în urma unei răniri.

Aceștia își sincronizează rapid contracțiile musculare și își unesc tuburile digestive pentru a împărți hrana.

• Ce este ura și de ce apare?
• De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea

„Descoperirile noastre sugerează că ctenoforii ar putea fi lipsiți de un sistem de alorecogniție, care este capacitatea de a distinge între sine și alții”, spune Kei Jokura de la Universitatea din Exeter, Marea Britanie, și de la National Institutes of Natural Sciences din Okazaki, Japonia.

„În plus, datele implică faptul că doi indivizi separați își pot uni rapid sistemele nervoase”.

Jokura și colegii săi au făcut această observație după ce au ținut o populație de astfel de creaturi într-un bazin cu apă de mare în laborator.

O strategie de supraviețuire

Ei au observat un individ neobișnuit care părea să aibă două părți dorsale și două structuri senzoriale cunoscute sub numele de organe apicale în loc de una. Ei s-au întrebat dacă acest individ neobișnuit a apărut din fuziunea a două jeleuri rănite.

Pentru a afla, au îndepărtat lobi parțiali de la alți indivizi și i-au așezat aproape unul de altul, în perechi. S-a dovedit că, de 9 din 10 ori, a funcționat. Indivizii răniți au devenit unul singur, supraviețuind timp de cel puțin 3 săptămâni.

Studiile ulterioare au arătat că, după o singură noapte, cei doi indivizi originali au devenit unul singur, fără nicio separare aparentă între ei, scrie EurekAlert.

Atunci când cercetătorii au împuns un lob, întregul corp fuzionat a reacționat cu un răspuns proeminent, sugerând că și sistemele lor nervoase erau complet fuzionate.

Implicații potențiale pentru cercetarea regenerativă

„Am fost uimiți să observăm că stimularea mecanică aplicată pe o parte a ctenoforului fuzionat a dus la o contracție musculară sincronizată pe cealaltă parte”, a declarat Jokura.

Observații mai detaliate au arătat că ctenopterele fuzionate au avut mișcări spontane în prima oră. După aceea, sincronizarea contracțiilor de pe fiecare lob a început să fie mai prezentă. După doar două ore, 95% din contracțiile musculare ale animalului fuzionat erau complet sincronizate, au raportat aceștia.

De asemenea, au analizat îndeaproape tractul digestiv pentru a constata că și acesta a fuzionat. Atunci când una dintre guri a ingerat creveți de saramură marcați fluorescent, particulele alimentare și-au croit drum prin canalul fuzionat. În cele din urmă, jeleul pieptene a expulzat produsele reziduale din ambele anusuri, deși nu în același timp.

Cercetătorii spun că rămâne neclar modul în care fuziunea a doi indivizi într-unul singur funcționează ca o strategie de supraviețuire. Ei sugerează că studiile viitoare vor contribui la umplerea lacunelor în înțelegere, cu implicații potențiale pentru cercetarea regenerativă.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cea mai mare creatură zburătoare din istorie a fost descoperită în România

O creatură nemuritoare poate crea o formă de cancer contagioasă

Cea mai mare creatură din toate timpurile sfidează limitele vertebratelor

Un mozaic cu creaturi marine a fost excavat în Turcia