Misterul unei pitice cenușii, rezolvat după 29 de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Misterul unei pitice cenușii care i-a intrigat pe astronomi timp de decenii a fost, în sfârșit, rezolvat.

„Prima pitică cenușie cunoscută”, Gliese 229B, a părut întotdeauna puțin diferită. Prea slab pentru masa sa, aceasta nu se conforma așteptărilor. O echipă de astronomi, condusă de Jerry Xuan, de la Caltech, a decis să cerceteze mai profund misterul unei pitice cenușii. Folosind telescoape și instrumente avansate, oamenii de știință au început să dezvăluie secretele lui Gliese 229B.

Spre surprinderea lor, astronomii au descoperit că Gliese 229B nu este un singur obiect, ci o pereche de pitice cenușii care orbitează una în jurul celeilalte foarte aproape. „Gliese 229B era considerat exemplul de pitică cenușie. Și acum știm că ne-am înșelat cu privire la natura obiectului. Nu este unul singur, ci două. Pur și simplu nu am fost capabili să detectăm separații atât de apropiate până acum”, a declarat Xuan, student absolvent care lucrează cu profesorul Dimitri Mawet.

Misterul unei pitice cenușii, dezvăluit: aceasta este, de fapt, un sistem binar

Astronomii au folosit Observatorul Palomar pentru a descoperi Gliese 229B în 1995, o descoperire semnificativă, deoarece a marcat prima detectare confirmată a unei pitice cenușii, un obiect ceresc mai greu decât giganții gazoși, dar mai ușor decât stelele. Descoperirea metanului în atmosfera lui Gliese 229B a fost un indicator cheie al naturii sale de pitică cenușie.

Echipa de la Caltech a estimat inițial masa lui Gliese 229B la aproximativ de 70 de ori masa lui Jupiter. Cu toate acestea, au fost curioși de faptul că părea mai slab decât se așteptau pentru un obiect cu această masă. Aceste descoperiri inițiale au condus la cercetări suplimentare, iar după aproape 100 de observații, echipa a confirmat prezența unei perechi de pitice cenușii foarte legate gravitațional.

Cele două pitice cenușii, numite acum Gliese 229Ba și Gliese 229Bb, au aproximativ de 38 și de 34 de ori masa lui Jupiter și orbitează una în jurul celeilalte la fiecare 12 zile, un detaliu ascuns până acum.

Instrumentele care au făcut posibilă descoperirea

Astronomii au folosit două instrumente de la Telescopul Foarte Mare al Observatorului European din Chile pentru a confirma prezența companionului lui Gliese 229B. Instrumentul GRAVITY a separat spațial obiectul în două corpuri distincte, în timp ce instrumentul CRIRES+ a detectat semnături spectrale de la fiecare dintre ele, scrie Interesting Engineering.

Instrumentul CRIRES+ a măsurat mișcarea moleculelor din atmosferele piticelor cenușii, confirmând mișcarea lor orbitală. Cele două pitice cenușii sunt separate de o distanță de aproximativ 16 ori mai mare decât distanța dintre Pământ și Lună și orbitează împreună o stea de tip M (mai mică și mai roșie decât Soarele) la fiecare 250 de ani.

„Aceste două lumi care se rotesc una în jurul celeilalte sunt de fapt mai mici în rază decât Jupiter. Ar arăta destul de ciudat pe cerul nostru nocturn dacă am avea ceva asemănător în propriul nostru sistem solar. Aceasta este cea mai interesantă și fascinantă descoperire din astrofizica substelară din ultimele decenii”, a spus Rebecca Oppenheimer, care a făcut parte din echipa Caltech din 1995 care a descoperit Gliese 229B.

Formarea perechii de pitice cenușii rămâne un mister. O teorie sugerează că s-au format într-un disc de material care înconjura o stea în formare, iar discul s-ar fi fragmentat în „doi germeni de pitice cenușii” care ulterior au devenit legate gravitațional. Dacă acest proces formează și perechi de planete rămâne de văzut.

Echipa intenționează să utilizeze instrumente precum Keck Planet Imager and Characterizer (KPIC) și High-resolution Infrared SPectrograph for Exoplanet Characterization (HISPEC) pentru a căuta mai multe binare de pitice cenușii care orbitează strâns.

„Faptul că primul companion de pitică cenușie cunoscut este o binară este un semn promițător pentru eforturile în curs de descoperire a altora”, a concluzionat Xuan.

Descoperirile au fost publicate în jurnalul Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

Un obiect în formă de alună a fost înregistrat de radar în timp ce trecea pe lângă Pământ

Roverul Perseverance a descoperit ceva nemaivăzut pe Marte până acum

Un paradox al lui Stephen Hawking ar putea fi în sfârșit rezolvat, cu o condiție

A fost detectat un roi întreg de găuri negre care se deplasează prin Calea Lactee