Împuținarea norilor exacerbează problema încălzirii globale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Împuținarea norilor la nivel global pare tot mai accentuată, ceea ce ar putea amplifica efectele de încălzire asociate schimbărilor climatice, conform unor cercetări bazate pe date de la sateliții NASA. 

Pământul primește în prezent mai multă energie solară decât pierde. Deși arderea combustibililor fosili explică o mare parte a acestor schimbări, nu este suficientă pentru a justifica totalitatea efectelor observate. Nici fenomenul albedo, prin care reducerea stratului de gheață scade cantitatea de lumină solară reflectată și o crește pe cea absorbită, nu oferă o explicație completă.

Un studiu condus de George Tselioudis, climatolog la Institutul Goddard pentru Studii Spațiale al NASA, a analizat datele satelitare din două perioade: 1984-2018 și 2000-2018.

Ce au descoperit cercetătorii despre împuținarea norilor?

Modificări în zona de convergență intertropicală (ITCZ): această zonă de joasă presiune situată în apropierea ecuatorului, unde se întâlnesc alizeele din emisfera nordică și sudică, este de obicei caracterizată de o densitate ridicată a norilor. Studiul a arătat că ITCZ s-a îngustat, ceea ce a dus la o scădere a acoperirii cu nori.

Extinderea zonelor subtropicale uscate: aceste regiuni, caracterizate de o acoperire scăzută cu nori, s-au extins, contribuind astfel la reducerea totală a norilor la nivel global.

Per ansamblu, cercetătorii au constatat că acoperirea globală cu nori scade cu ritmuri variabile, cuprinse între 0,17% și 0,72% pe deceniu, în funcție de setul de date și perioada analizată.

Impact asupra încălzirii globale

George Tselioudis a subliniat legătura dintre încălzirea globală și împuținarea norilor, declarând că: „Sunt încrezător că acesta este elementul lipsă. Este piesa lipsă.”

Un alt studiu recent, prezentat la reuniunea Uniunii Geofizice Americane (AGU) pe 11 decembrie, a confirmat concluziile anterioare folosind date de la satelitul Terra al NASA, care arată o scădere a norilor cu aproximativ 1,5% pe deceniu în ultimii 22 de ani. Deși procentajele par mici, implicațiile sunt semnificative. Bjorn Stevens, climatolog la Institutul Max Planck pentru Meteorologie (Germania), a descris acest fenomen drept „un feedback al norilor care depășește orice așteptări”.

Rămâne de văzut dacă aceste tendințe vor continua și cum vor influența ele încălzirea globală pe termen lung. Totuși, aceste descoperiri evidențiază complexitatea sistemelor climatice ale Pământului și arată că schimbările în ceea ce privește acoperirea cu nori pot avea un rol mai important decât s-a crezut anterior în amplificarea efectelor încălzirii globale, scrie IFL Science.

Studiul condus de Tselioudis a fost publicat în jurnalul Climate Dynamics.

Vă recomandăm să citiți și:

Lupta pentru oceane: cum se întrec statele lumii pentru a numi și revendica zone de pe fundul mării

Ciclul global al apei a fost dezechilibrat „pentru prima dată în istoria omenirii”

De ce vor cercetătorii să arunce cu diamante în atmosferă?

Declinul populațiilor de animale sălbatice, aproape de un punct fără întoarcere