Este Luna o bucată din Pământ? Iată ce spun cele mai noi cercetări!

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O echipă de cercetare de la Universitatea din Göttingen și Institutul Max Planck pentru Cercetarea Sistemului Solar (MPS), din Germania, a descoperit un nou element în enigma formării Lunii și a prezenței apei pe Pământ. Este Luna o bucată din Pământ?

Este Luna o bucată din Pământ? Teoria predominantă susține că Luna a rezultat dintr-o coliziune dintre Pământul timpuriu și protoplaneta Theia. Noile măsurători arată însă că Luna s-a format în principal din material ejectat din mantaua Pământului, cu o contribuție redusă din partea Theia.

De asemenea, rezultatele sprijină ipoteza conform căreia apa ar fi ajuns pe Pământ în etapele timpurii ale formării acestuia și nu ar fi fost adăugată prin impacturi târzii. Descoperirile au fost publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Este Luna o bucată din Pământ? Iată ce cred oamenii de știință!

Cercetătorii au analizat izotopi de oxigen din 14 mostre prelevate de pe Lună și au realizat 191 de măsurători pe minerale de pe Pământ. Izotopii sunt variante ale aceluiași element, care diferă doar prin masa nucleului. Echipa a folosit o versiune îmbunătățită a metodei de „fluorinare cu laser”, prin care oxigenul este eliberat din rocă cu ajutorul unui laser. Noile măsurători au arătat o asemănare foarte mare între mostrele de oxigen-17 (17O) prelevate de pe Pământ și cele de pe Lună. Această similitudine izotopică reprezintă o problemă veche în cosmogeochimie, denumită „criza izotopilor”.

„O posibilă explicație este că Theia și-a pierdut mantaua stâncoasă în urma unor coliziuni anterioare și apoi a lovit Pământul timpuriu ca un proiectil metalic. Dacă este așa, Theia ar face parte astăzi din nucleul Pământului, iar Luna s-ar fi format din material ejectat din mantaua Pământului. Acest lucru ar explica similitudinea compoziției dintre Pământ și Lună”, afirmă profesorul Andreas Pack, director al Centrului de Geologie al Universității Göttingen și șeful Diviziei de Geochimie și Geologie Izotopică.

Istoria apei de pe Pământ

Datele obținute oferă și informații despre istoria apei de pe Pământ: potrivit unei ipoteze răspândite, apa a ajuns pe Pământ abia după formarea Lunii, printr-o serie de impacturi ulterioare cunoscute sub numele de „Evenimentul Veneerului Târziu”.

Deoarece Pământul a fost lovit mult mai frecvent decât Luna, ar trebui să existe o diferență măsurabilă între izotopii de oxigen, în funcție de originea materialului impactant.

„Însă, cum noile date arată că acest lucru nu este valabil, multe tipuri de meteoriți pot fi excluse ca sursă a ‘veneerului târziu’”, explică Meike Fischer, autoare a studiului, care lucra la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Sistemului Solar din Göttingen în timpul cercetării.

„Datele noastre pot fi explicate foarte bine printr-o clasă de meteoriți numită ‘condrite enstatitice’: aceștia sunt izotopic similari cu Pământul și conțin suficientă apă pentru a fi singurii responsabili de apa de pe Pământ”, explică ea, citată de Eurek Alert.

Vă recomandăm să citiți și:

Un astronom amator a descoperit ceva ciudat pe Jupiter după ce a studiat planeta cu o tehnică veche

Noi imagini extraordinare cu suprafața planetei Mercur, surprinse de sonda BepiColombo

Este posibil ca atomii din corpul tău să fi părăsit la un moment dat galaxia

Astronomii au găsit rămășițe masive de supernovă uimitor de aproape de Pământ