Cum influențează ADN-ul de Neanderthal creierul oamenilor de astăzi?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cât de diferiți suntem de neanderthalieni? Răspunsul este „nu atât de mult pe cât credeam”. Sau, altfel spus, cu cât învățăm mai multe despre acest grup de oameni arhaici, cu atât descoperim mai multe asemănări. Acest proces de descoperire a crescut semnificativ de când am aflat că unii oameni au ADN de Neanderthal, o amprentă genetică lăsată în urmă atunci când oamenii antici s-au amestecat cu acest grup acum dispărut.

Domeniul paleogenomicii, care studiază ADN-ul antic pentru a reconstrui sau analiza genomurile organismelor dispărute, este o disciplină relativ tânără. Acest lucru înseamnă, desigur, că nu ar trebui să considerăm că descoperirile actuale sunt neapărat concrete, dar asta nu înseamnă că nu sunt interesante.

Atunci când neanderthalienii au fost descoperiți pentru prima dată în prima jumătate a secolului al XIX-lea, acești hominizi au fost considerați primitivi. Atitudinile prejudiciabile tipice ale epocii îi considerau brute și nu cu mult mai inteligenți decât maimuțele moderne.

Contrar a ceea ce se presupune adesea, oamenii de Neanderthal împărtășeau de fapt multe dintre abilitățile cognitive pe care le credeam specifice oamenilor (Homo sapiens), deși într-o mai mică măsură.

Neanderthalienii fabricau și foloseau unelte, produceau făină, comunicau cu ajutorul simbolurilor și le foloseau în ritualuri. Se pare că foloseau chiar și medicamente pe bază de plante.

Neanderthalienii au fost descoperiți în prima jumătate a secolului al XIX-lea

Primul lucru care trebuie subliniat este că nimeni nu are creierul unui Neanderthal, ci doar unele indicii ale acestei ascendențe. Dovezile actuale sugerează că unele persoane cu strămoși europeni au creiere mai alungite.

În 2019, Philipp Gunz, paleoantropolog la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Leipzig, Germania, și colegii săi au descoperit că ADN-ul de Neanderthal pare să afecteze expresia a două gene într-un mod care face craniile mai puțin rotunde. Aceste variante sunt situate în apropierea genelor UBR4 și PHLPP1, care ajută la producerea neuronilor și sunt implicate în formarea mielinei – învelișurile grase care acoperă axonii neuronilor și le permit să comunice.

Alungirea potențială a craniului a fost, de asemenea, asociată cu variantele neanderthaliene localizate lângă GPR26, o genă mai puțin cunoscută care poate fi implicată în reglarea neuronilor. Gunz și colegii săi nu au găsit nicio dovadă că variantele ADN-ului de Neanderthal au afectat cogniția umană, ci doar forma craniilor oamenilor. Dar chiar și acest lucru ar fi într-o măsură atât de limitată încât ar fi abia perceptibil cu ochiul liber, scrie IFLScience.

Într-un alt studiu, cercetătorii au observat unele diferențe în morfologia craniului și a creierului. În special, persoanele cu concentrații mai mari de ADN de Neanderthal aveau tendința de a avea mai multă conectivitate în cortexul vizual și în sulcul intraparietal – parte a creierului asociată cu informațiile senzoriale și cu controlul răspunsurilor motorii. Aceștia au concluzionat că ADN-ul de Neanderthal este de fapt funcțional în cadrul acestor persoane și poate avea un impact asupra dezvoltării lor neurologice.

Nimeni nu are creierul unui Neanderthal

O evoluție importantă în studiul genomurilor neanderthaliene/umane a venit odată cu avansarea metodelor care au permis oamenilor de știință să scaneze dosarele medicale pentru a obține date comparative. În special, în 2016, o echipă a scanat fișele medicale electronice a 28 000 de adulți de origine europeană pentru a vedea dacă variantele genei neanderthaliene pot crește riscul anumitor afecțiuni.

Rezultatele au arătat că o serie de gene neanderthaliene sunt asociate cu probleme neurologice, cum ar fi depresia, care poate fi declanșată de perturbări ale ciclurilor de somn (ritmurile noastre circadiene).

Lucrări mai recente sugerează că unele variante genetice rare ale neanderthalienilor ar putea, de asemenea, predispune oamenii la autism. Atunci când studiază ADN-ul neanderthalienilor la oamenii moderni, cercetătorii caută puncte unice în ADN care variază în cadrul unei populații. Acestea se numesc polimorfisme nucleotidice unice (SNP). În acest studiu, cercetătorii au constatat că persoanele autiste aveau tendința de a avea mai multe SNP neanderthaliene rare decât „persoanele neautiste potrivite din punct de vedere etnic”.

Cercetările privind influența pe care ADN-ul de Neanderthal o poate avea asupra oamenilor moderni sunt încă în evoluție, dar descoperiri precum aceasta ne îmbogățesc semnificativ înțelegerea anumitor afecțiuni sau trăsături și a rădăcinilor lor genetice. De asemenea, ne ajută să înțelegem modul în care hibridizarea speciilor noastre modelează dezvoltarea creierului oamenilor de astăzi.

Vă recomandăm să mai citiți și:

A fost descoperită o structură complexă care ar fi putut să fie creată doar de neanderthalieni

Momentul în care oamenii și neanderthalienii s-au unit

Oamenii de Neanderthal erau capabili de gândire abstractă, sugerează fosilele

Mormintele antice dezvăluie practicile funerare ale neanderthalienilor și strămoșilor din Levant