Un nou studiu susține că însăși evoluția poate evolua

Faptul că organismele vii evoluează ca răspuns la schimbările de mediu nu este o noutate, însă un nou studiu sugerează că însăși evoluția poate evolua.

Conceptul de „evolubilitate” a evoluției este controversat, în parte pentru că este dificil de măsurat. În mod obișnuit, organismele se adaptează la mediul lor, de exemplu, unele bacterii dezvoltă rapid rezistență la antibiotice. Dar poate și procesul evoluției să se schimbe de-a lungul timpului? Și dacă evoluția poate evolua, ce anume determină această schimbare?

• Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
• Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua…

Un nou studiu, publicat în revista PNAS, sugerează că evoluția poate deveni mai eficientă în timp. Acest fenomen se produce printr-un proces de „ajustare fină” a capacității unei populații de a răspunde la schimbările de mediu, atât timp cât aceste schimbări nu sunt prea rapide, susțin autorii studiului.

Chiar și evoluția poate evolua

„Viața este incredibil de bună la rezolvarea problemelor. Dacă te uiți în jur, vezi o diversitate uriașă a formelor de viață, iar faptul că toate acestea provin dintr-un strămoș comun mi se pare surprinzător. De ce este evoluția atât de creativă? Poate că această capacitate de inovare a evoluat și ea”, a declarat Luis Zaman, biolog evoluționist la Universitatea din Michigan (SUA) și autor principal al studiului.

Pentru a-și testa ipoteza, Zaman și colegii săi au folosit un program de simulare în care organisme virtuale trăiau într-un mediu unde puteau supraviețui printr-una dintre două strategii opuse. Într-un scenariu, organismele puteau consuma fructe albastre, în timp ce cele roșii erau toxice. În celălalt scenariu, fructele roșii deveneau hrănitoare, iar cele albastre deveneau otrăvitoare.

Organismele nu pot evolua într-o singură generație

Populațiile puteau evolua pentru a mânca doar un tip de fruct, dar nu pe ambele. Cercetătorii au schimbat periodic condițiile acestor lumi virtuale, alternând care fructe erau comestibile. Pe măsură ce schimbările se repetau, organismele au devenit din ce în ce mai rapide la adaptarea la noile condiții. Acest fenomen nu a avut loc atunci când schimbările mediului au fost prea rapide: populațiile nu puteau evolua în doar o generație. Însă, pe parcursul a zeci sau sute de generații, capacitatea de adaptare s-a îmbunătățit și s-a menținut ridicată, scrie Live Science.

„Odată ce o populație atinge această evolubilitate, pare că nu mai este pierdută în evoluțiile viitoare”, a explicat Zaman.

Această evolubilitate a fost determinată de două mecanisme principale, conform studiului: rata ridicată a mutațiilor, care crește șansele ca unele organisme să dezvolte trăsături avantajoase pentru noul mediu; și creșterea numărului de mutații benefice de-a lungul timpului, ceea ce le permite organismelor să se adapteze mai ușor la condiții pe care strămoșii lor le-au mai întâlnit anterior.

Cercetătorii au utilizat organisme virtuale simple, echivalentul unor microbi cu reproducere rapidă. Cu toate acestea, susțin că aceleași reguli ar putea fi valabile și pentru organisme mai complexe.

„Deși am folosit un sistem artificial de studiu, rezultatele noastre oferă o perspectivă asupra modului și a motivului pentru care populațiile din natură continuă să evolueze neîncetat”, au concluzionat autorii studiului.

Vă recomandăm să citiți și:

Un studiu confirmă că plantele „țipă” cu adevărat, dar de ce nu le putem auzi?

Test de cultură generală. De ce elefanții au urechile așa de mari?

Pot păianjenii să doarmă?

Un studiu arată că masculii își ajută părinții mai puțin decât femelele