Un studiu arată că masculii își ajută părinții mai puțin decât femelele

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un nou studiu remarcabil arată că păsările de sex masculin își ajută părinții mai puțin decât femelele, deoarece sunt prea ocupate să caute noi locuri unde să trăiască și să se reproducă.

Studiul, condus de cercetători de la Centrul pentru Ecologie și Conservare din cadrul Universității Exeter (Anglia), a examinat comportamentul cooperant și modelele de mișcare ale unor păsări sociale numite vrăbii țesătoare cu sprâncene albe, care trăiesc în deșertul Kalahari.

• Diversitatea plantelor ar putea explica de ce unele omizi sunt pretențioase în ceea ce privește hrana
• Ce se întâmplă atunci când o râmă înghite microplastice?

Aceste păsări trăiesc în grupuri familiale în care doar o pereche dominantă se reproduce – iar puii lor adulți, în special femelele, ajută la hrănirea puilor.

Noul studiu a urmărit să înțeleagă de ce, în multe societăți animale, un sex tinde să investească mai mult în ajutorarea în cadrul familiei decât celălalt.

„Femelele care ajută vrăbiuțele contribuie mai mult decât masculii la îngrijirea cooperantă a cuiburilor și, de asemenea, rămân mai mult timp în grupurile lor familiale decât masculii”, a declarat Dr. Pablo Capilla-Lasheras, care a condus studiul în timpul doctoratului său la Exeter și lucrează acum la Institutul Ornitologic Elvețian, scrie EurekAlert.

Un sex tinde să investească mai mult în ajutorarea în cadrul familiei

„Am vrut să înțelegem de ce apar astfel de diferențe între sexe în ceea ce privește cooperarea în întregul regn animal. Ipoteza principală este că sexul care trăiește mai mult timp în grupul său familial cooperează mai mult pentru că are șansa de a obține beneficiile în aval ale cooperării pentru mai mult timp. De exemplu, sexul care rămâne mai mult timp în grupul său familial ar putea primi mai mult ajutor în schimb de la membrii familiei pe care i-a ajutat în trecut decât sexul care pleacă mai devreme.”

Prin mai mult de un deceniu de cercetări pe teren care au monitorizat comportamentul cooperant al acestor păsări și un studiu inovator de urmărire a mișcărilor lor, munca echipei sugerează că, până la urmă, nu este așa.

„Descoperirile noastre indică în schimb o explicație alternativă care a atras mult mai puțină atenție”, a declarat Dr. Andrew Young, care conduce proiectul.

De ce apar astfel de diferențe între sexe?

„În schimb, masculii par să ajute mai puțin deoarece petrec mai mult timp prospectând oportunități de a trăi și de a se reproduce în altă parte, iar aceste eforturi se compensează cu investițiile lor în cooperarea de acasă.”

Pe baza constatărilor sale, echipa sugerează că această „ipoteză a compromisului dispersiei” poate oferi o explicație mai generală pentru evoluția diferențelor de cooperare între sexe în societățile animale decât opinia mai larg răspândită conform căreia „cu cât stai mai mult, cu atât vei beneficia mai mult de pe urma ajutorului acordat”.

Acest compromis este un exemplu al unei provocări universale cu care se confruntă toate organismele, inclusiv noi înșine: nu există niciodată suficient timp sau energie disponibile pentru a face totul bine în același timp.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Peste 1 miliard de păsări mor în fiecare an după ce se izbesc de clădiri

Indiciile catastrofei dinozaurilor au fost găsite în genele păsărilor de astăzi

„Păsările de noapte” tind să aibă o minte mai ageră

Milioane de țânțari, eliberați în natură pentru a salva de la extincție păsări rare