Un studiu confirmă că plantele „țipă” cu adevărat, dar de ce nu le putem auzi?

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Plantele emit zgomote asemenea unor pocnituri sau clicuri în frecvențe ultrasonice în afara gamei auzului uman, care se intensifică atunci când planta devine stresată.

Conform unui studiu publicat în 2023, acesta ar putea fi unul dintre modurile în care plantele își comunică stresul cu lumea din jurul lor.

• Trucul simplu pentru plantele de apartament atunci când plecăm de acasă mai mult timp
• După jumătate de secol, flăcările de la „Porțile Iadului” s-ar putea stinge

„Chiar și într-un câmp liniștit, există de fapt sunete pe care nu le auzim, iar aceste sunete poartă informații. Există animale care pot auzi aceste sunete, așa că există posibilitatea să aibă loc o mulțime de interacțiuni acustice”, a declarat biologul evoluționist Lilach Hadany de la Universitatea Tel Aviv din Israel.

„Plantele interacționează tot timpul cu insectele și alte animale, iar multe dintre aceste organisme folosesc sunetele pentru comunicare, astfel încât ar fi suboptimal pentru plante să nu folosească deloc sunetele.”

Plantele aflate sub stres nu sunt atât de pasive pe cât s-ar putea crede. Ele suferă unele schimbări destul de dramatice, dintre care una dintre cele mai detectabile (pentru noi, oamenii, cel puțin) este eliberarea unor arome destul de puternice. De asemenea, ele își pot modifica forma și culoarea.

Aceste schimbări pot semnala pericolul pentru alte plante din apropiere, care, ca răspuns, își sporesc propriile mijloace de apărare; sau pot atrage animale care să se ocupe de dăunătorii care pot afecta planta.

Cu toate acestea, nu s-a analizat pe deplin dacă plantele emit și alte tipuri de semnale, cum ar fi sunetele. Acum câțiva ani, Hadany și colegii săi au descoperit că plantele pot detecta sunetele. Următoarea întrebare logică a fost dacă îl pot și produce.

Plantele care nu sunt stresate nu fac prea mult zgomot

Pentru a afla, ei au înregistrat plante de tomate și tutun în mai multe condiții. Mai întâi, au înregistrat plante care nu au fost supuse stresului, pentru a obține o bază de referință. Apoi, au înregistrat plante deshidratate și plante cărora li s-au tăiat tulpinile. Aceste înregistrări au avut loc mai întâi într-o cameră acustică izolată fonic, apoi într-un mediu normal de seră.

Apoi, au antrenat un algoritm de învățare automată pentru a face diferența între sunetul produs de plantele fără stres, de plantele tăiate și de plantele deshidratate. Sunetele emise de plante sunt ca niște pocnituri cu o frecvență mult prea înaltă pentru a putea fi percepute de oameni, detectabile pe o rază de peste un metru. Plantele care nu sunt stresate nu fac prea mult zgomot.

În schimb, plantele stresate sunt mult mai zgomotoase, emițând în medie până la aproximativ 40 de clicuri pe oră, în funcție de specie. Iar plantele private de apă au un profil sonor vizibil. Ele încep să scoată mai multe clicuri înainte de a prezenta semne vizibile de deshidratare, care se intensifică pe măsură ce planta devine mai uscată, înainte de a se diminua pe măsură ce planta se ofilește, scrie ScienceAlert.

Algoritmul a fost capabil să facă distincția între aceste sunete, precum și între speciile de plante care le-au emis. Și nu este vorba doar de plantele de tomate și tutun. Echipa a testat o varietate de plante și a constatat că producerea de sunete pare să fie o activitate destul de comună a plantelor. Grâu, porumb, struguri, cactus și henbit au fost toate înregistrate făcând zgomot.

Nu este clar însă cum sunt produse sunetele. În cercetările anterioare, s-a constatat că plantele deshidratate suferă de cavitație, un proces prin care bulele de aer din tulpină se formează, se extind și se prăbușesc.

O activitate destul de comună a plantelor

Agenții patogeni, atacurile, expunerea la razele UV, temperaturile extreme și alte condiții nefavorabile ar putea să determine plantele să înceapă să explodeze ca o folie cu bule.

De asemenea, nu este clar dacă producerea sunetului este o evoluție adaptivă a plantelor sau dacă este doar ceva care se întâmplă. Totuși, echipa a demonstrat că un algoritm poate învăța să identifice și să distingă sunetele plantelor. Este cu siguranță posibil ca și alte organisme să fi făcut același lucru.

În plus, aceste organisme ar fi putut învăța să răspundă în diferite moduri la zgomotul plantelor aflate în dificultate.

Pentru noi, oamenii, implicațiile sunt destul de clare; am putea recepționa apelurile de ajutor ale plantelor însetate și să le udăm înainte ca situația să devină o problemă.

Dar nu se știe dacă alte plante simt și răspund sau nu. Lucrările de cercetare anterioare au arătat că plantele își pot crește toleranța la secetă ca răspuns la sunet, deci este cu siguranță plauzibil.

Cercetarea a fost publicată în Cell.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Oamenii de știință vor să planteze „primul copac pe Marte”

Ciupercile ar putea primi același statut precum animalele și plantele

Plantele sunt capabile să producă o moleculă anti-stres. Dar cum reușesc asta?

Test de cultură generală. Pot plantele să simtă durere?