Cât de des ar trebui schimbați bureții de bucătărie?

Îi folosim pentru a curăța vasele de pe care mâncăm, dar buretele de bucătărie este un mediu umed, plin de resturi, adică perfect pentru dezvoltarea bacteriilor. Și totuși, cât de des ar trebui înlocuiți?

Dacă am întreba majoritatea bacteriilor unde le-ar plăcea cu adevărat să trăiască, un burete de bucătărie ar fi probabil pe primul pe lista lor. Se pare că exact instrumentul pe care îl folosim pentru a ne curăța farfuriile și paharele este plin de viață microbiană. Bureții sunt raiul bacteriilor. Sunt calzi, umezi și plini de firimituri hrănitoare cu care microbii se pot înfrupta.

• Oamenii de știință au recreat reacțiile chimice antice care ar fi putut declanșa viața
• Studiu: Tinerii se confruntă cu o criză a bunăstării emoționale și a sensului în viață

În 2017, Markus Egert, un microbiolog de la Universitatea Furtwangen din Germania, a publicat noi date privind microbiomul bacterian al bureților de bucătărie folosiți. El a descoperit 362 de specii de microbi în acești bureți. În unele locuri, densitatea bacteriilor a ajuns până la 54 de miliarde de indivizi pe centimetru pătrat.

„Aceasta este o cantitate foarte mare, este similară cu numărul de bacterii pe care le-ai găsi într-o mostră de scaun uman”, spune Egert, potrivit BBC.

Bureții sunt plini de găuri și buzunare – fiecare oferind o nișă în care o comunitate de microbi să se stabilească. Un studiu a constatat că bureții cu găuri de diferite mărimi au favorizat cea mai mare creștere microbiană.

Cât de periculoși sunt microbii din bureți?

„A avea o varietate de dimensiuni diferite ale porilor în bureții de bucătărie este ceva care contează cu adevărat pentru încurajarea dezvoltării bacteriene. Acest lucru are sens pentru că, în cazul microbilor, aveți individualiști cum ar fi bacterii cărora le place să trăiască singure și aveți bacterii care au nevoie de compania altora. În interiorul unui burete există atât de multe structuri sau nișe diferite încât toată lumea este fericită”, spune Egert.

Cu toate acestea, nu înseamnă neapărat că aceste obiecte reprezintă și un risc pentru sănătatea noastră. Întrebarea importantă este, prin urmare, dacă bacteriile găsite în bureți merită să ne îngrijoreze?

Este important de remarcat faptul că niciuna dintre bacteriile descoperite de Egert nu are legătură cu intoxicațiile alimentare sau cu îmbolnăvirile grave. De fapt, 90% din spitalizările cauzate de toxiinfecții alimentare pot fi atribuite la doar cinci agenți patogeni, dintre care trei sunt bacterii – Escherichia coli, Salmonella și Campylobacter. Din fericire, acestea sunt destul de rare în bureți.

„De obicei, pentru o persoană sănătoasă, bacteriile din buretele de bucătărie nu sunt dăunătoare”, spune acesta.

Peria de vase, o alternativă mai bună

În aceste condiții, cât de des ar trebui să ne schimbăm buretele de bucătărie? Se pare că ideal ar fi să îl înlocuiți săptămânal, dar există pași pe care le puteți face pentru a-i prelungi durata de viață. Îi puteți pune în mașina de spălat vase sau îi puteți pune în cuptorul cu microunde timp de un minut, până când vedeți că iese abur. Acest lucru va ucide majoritatea agenților patogeni.

Desigur, studiile au arătat că trecerea buretelui prin mașina de spălat vase sau prin cuptorul cu microunde poate reduce încărcătura bacteriană și poate fi mai eficientă decât înmuierea buretelui în înălbitor. Dar, după cum a demonstrat studiul lui Egbert, acest lucru poate selecta tulpini mai rezistente și astfel curățarea va deveni mai puțin eficientă în timp.

„Nu aș folosi deloc bureți de bucătărie. De fapt, pentru mine nu are sens să folosesc un astfel de obiect în mediul bucătăriei. O perie este mult mai bună deoarece conține mai puține bacterii și se usucă mai ușor. De asemenea, este mai ușor de curățat”, spune Egert.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Renovarea bucătăriei ar putea reduce poluarea aerului din locuințe

Pericolul din bucătărie: un studiu arată riscurile severe pentru sănătate asociate cu aragazele pe gaz

Ingredientul din orice bucătărie care scade glucoza și colesterolul

Cum s-au răspândit gândacii „de bucătărie” în toată lumea?