Peste 7.000 de specii noi au fost descoperite în cea mai adâncă fosă oceanică de pe Pământ

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Peste 7.000 de specii noi au fost descoperite în cel mai adânc punct al oceanelor lumii, Groapa Marianelor. Aceste microorganisme bizare sunt complet diferite de cele de la suprafață, fiind perfect adaptate la presiunea extremă, la temperaturile scăzute și la lipsa de nutrienți specifice mediului aflat la kilometri sub nivelul mării.

În 2021, oamenii de știință chinezi au urcat la bordul submarinului de mare adâncime Fendouzhe și au explorat abisurile Gropii Marianelor, situate în vestul Oceanului Pacific. Pe parcursul a 33 de scufundări, echipa a colectat mii de probe de sedimente, apă de mare și organisme mai mari, de la adâncimi cuprinse între 6.000 și 10.900 de metri.

Recent, cercetătorii și-au publicat descoperirile, oferind prima perspectivă sistematică asupra ecosistemului din zona hadală. Studiul lor a identificat peste 7.000 de specii noi de microbi, dintre care aproape 90% nu fuseseră documentate anterior.

Peste 7.000 de specii noi, descoperite în Groapa Marianelor

Însă nu doar microorganismele au fost surprinzătoare. Echipa a studiat și 662 de amfipode hadale (Hirondellea gigas), crustacee minuscule care migrează între fosele oceanice, demonstrând modul în care nevertebratele se deplasează pe fundul mării. De asemenea, au analizat și peștele hadal Pseudoliparis swirei, care deține recordul pentru cea mai mare adâncime la care a fost descoperit un pește. Comparându-l cu alte specii din adâncuri, cercetătorii au descoperit că acesta și-a dezvoltat adaptări speciale pentru a supraviețui în condițiile extreme ale adâncurilor.

Analiza genetică a microbilor a oferit indicii fascinante despre modul în care aceștia reușesc să trăiască în asemenea medii ostile. Unele specii au genomuri mai mici și mai eficiente, ceea ce le permite să se specializeze și să prospere sub presiune extremă. Această caracteristică a fost observată la microbii dominanți de pe fundul Gropii Marianelor, asemănători cu bacteriile studiate anterior în alte zone de mare adâncime. Pe de altă parte, alte microorganisme au genomuri mai mari și mai flexibile, care le ajută să se adapteze la schimbările de mediu, scrie IFL Science.

Un uriaș potențial de resurse genetice

Într-un editorial asociat studiului, echipa explică modul în care genele neobișnuite descoperite la microbii din adâncuri ar putea fi utilizate pentru a contribui la conservarea biodiversității amenințate de pe planetă.

„Noutatea și diversitatea extraordinar de ridicate ale microorganismelor hadale indică un potențial uriaș de resurse genetice, structuri și funcții noi, care ar putea reprezenta soluții alternative pentru a compensa epuizarea resurselor biologice terestre”, au scris autorii studiului.

Este incredibil faptul că oamenii de știință pot explora aceste adâncimi ale Terrei și le pot studia cu o asemenea precizie. Cel mai adânc punct al Gropii Marianelor, cunoscut sub numele de Challenger Deep, atinge 10.984 de metri adâncime. Această fosă oceanică s-a format printr-un proces geologic dramatic numit subducție, adică momentul în care o placă tectonică uriașă (Placa Pacifică) a alunecat sub o placă mai mică (Placa Marianelor), forțând fundul oceanic să coboare și să creeze cea mai adâncă zonă de pe Pământ.

Primii oameni care au ajuns în Challenger Deep au fost Don Walsh și Jacques Piccard, în 1960. Până în prezent, doar 22 de oameni au explorat acest loc extrem, printre care și cei trei cercetători chinezi implicați în acest studiu.

Studiul a fost publicat în revista Cell.

Vă recomandăm să citiți și:

Există și animale care se pupă între ele, așa cum fac oamenii?

De ce câinii clipesc mai mult atunci când și alți câini din preajma lor fac la fel?

Experimentele arată că peștii sălbatici îi pot recunoaște pe scafandri

De ce sunt toate ființele de pe Pământ atât de colorate?