Un salariu mai mare aduce mai multă satisfacție în viață, dar și mai mult stres

Un salariu mai mare a fost asociat cu o mai mare satisfacție în viață, dar și cu mai mult stres. Timp de decenii, psihologii și sociologii au încercat să înțeleagă factorii care contribuie la sănătatea mintală, fericirea și starea de bine generală a oamenilor. Eforturile lor au condus deja la dezvoltarea unor intervenții sociale și terapeutice menite să sprijine creșterea personală și să influențeze pozitiv viața indivizilor.

Recent, cercetătorii de la Universitatea Yale (SUA) au realizat un studiu privind relațiile dintre venit, satisfacția față de viață și stres, concentrându-se asupra persoanelor care trăiesc în Statele Unite.

• Telescopul Webb a descoperit o galaxie spirală masivă de la începuturile Universului
• O întâlnire străveche a Soarelui cu alte două stele a schimbat pentru totdeauna Sistemul Solar

Rezultatele sugerează că deși un salariu mai mare este asociat cu o satisfacție mai ridicată față de viață, acesta poate duce și la un nivel mai crescut de stres auto-raportat.

Studiul a fost publicat în Communications Psychology.

Care este legătura dintre un salariu mai mare și stres?

„Stresul este ceva ce toți experimentăm sau despre care auzim vorbindu-se frecvent. Acest fenomen este prezent chiar și în rândul celor care sunt considerați înstăriți. Bineînțeles, lucrările anterioare sugerau deja că stresul este unic, diferit de alte emoții pozitive și negative”, a declarat Karthik Akkiraju, autor al studiului.

Scopul principal al studiului realizat de Akkiraju și de colegul său Narasimha D. Rao a fost să aprofundeze legătura dintre venit, satisfacția față de viață și stres. Mai exact, cercetătorii au dorit să afle dacă anumite aspecte ale stilului de viață pot explica nivelurile ridicate de stres raportate de persoanele cu venituri mari.

„Pentru a investiga această relație, am utilizat datele din ‘Gallup Daily Poll’, un sondaj desfășurat în Statele Unite. Ce am făcut diferit față de studiile anterioare a fost folosirea splinelor cubice în locul modelelor de regresie liniară. Această abordare ne-a oferit flexibilitatea de a modela o relație non-liniară între stres și venit”, a explicat Akkiraju.

Datele analizate au fost colectate în cadrul sondajului Gallup Daily Poll, care a inclus răspunsurile a peste 2,05 milioane de adulți din SUA, pe o perioadă de 10 ani, între 2008 și 2017.

Ce înseamnă un salariu mai mare?

Cercetătorii au constatat că persoanele care raportau un stil de viață favorabil, adică reușeau să-și satisfacă nevoile de bază (locuință, hrană etc.), aveau o alimentație sănătoasă, făceau exerciții fizice, socializau frecvent și beneficiau de un cerc solid de sprijin, se declarau mai satisfăcute de viața lor. Această satisfacție era legată, în general, de un salariu mai mare. Totuși, studiul a evidențiat și faptul că persoanele care trăiesc în gospodării cu venituri anuale de peste 63.000 de dolari aveau o probabilitate mai mare de a experimenta stres.

„Am descoperit că indivizii care duc un stil de viață echilibrat și benefic ating un punct de cotitură la un venit mai mic. În mod previzibil, aceste persoane au un nivel de stres general mai redus în comparație cu cele care nu dispun de aceste condiții favorabile. Paradoxal însă, pe măsură ce veniturile lor continuă să crească, stresul lor începe să crească mai devreme decât în cazul altor categorii”, a explicat Akkiraju.

Rezultatele sugerează că odată ce o persoană câștigă suficient pentru a-și acoperi nevoile de bază, a socializa și a-și îngriji sănătatea, devine mai susceptibilă la stres atunci când venitul său crește peste un anumit prag. Acest fenomen ar putea fi influențat de factori legați de locul de muncă, cum ar fi responsabilitățile sporite, riscurile mai mari, echilibrul precar dintre viața profesională și cea personală sau alte aspecte ale stilului de viață, scrie Medical Xpress.

Ce vor cercetătorii să afle pe viitor?

„În ceea ce privește implicațiile, este dificil de stabilit dacă atingerea mai devreme a acestui punct de cotitură este un lucru de dorit, având în vedere datele disponibile. Măsurarea stresului în studiul nostru s-a bazat pe o întrebare simplă cu răspuns Da/Nu, ceea ce nu oferă detalii despre intensitatea, durata sau caracterul dorit al stresului experimentat de indivizi. Nu știm dacă aceste persoane caută situații stresante (de exemplu, prin obiective ambițioase) sau dacă ajung în astfel de circumstanțe fără intenție, deoarece și-au îndeplinit celelalte nevoi”, a adăugat Akkiraju.

Cercetarea realizată de Akkiraju și Rao ar putea deschide calea pentru studii viitoare care să exploreze în profunzime legătura dintre venit și starea de bine, incluzând o gamă mai largă de factori legați de stilul de viață și de veniturile personale. În plus, cercetătorii își propun să extindă analiza la nivel internațional, studiind date colectate și din alte regiuni geografice.

„Sperăm ca studiile viitoare să colecteze mai multe informații despre natura stresului experimentat de indivizi și dacă aceștia îl percep ca fiind benefic. Un aspect pe care nu l-am explorat încă este geografia. În cercetările viitoare, dorim să aplicăm metoda noastră la nivel regional în SUA și în alte părți ale lumii”, a concluzionat Akkiraju.

Vă recomandăm să citiți și:

Este adevărat că balsamul de buze creează dependență?

Cum să cumpărăm mai puțin și mai inteligent

Medicii avertizează că o cupă menstruală introdusă greșit poate face mai mult rău decât bine

Îndulcitorii cresc riscul cardiac, dezvăluie un nou studiu