Baba Yaga, cea mai faimoasă vrăjitoare din basmele rusești

În limbile slave, baba înseamnă „femeie în vârstă”, „femeie bătrână”, „bunică”, definiții care ne este familiare, având în vedere că și în limba noastră au aceeași sau aproape aceeași semnificație. „Baba” mai este însă tradus și ca „vrăjitoare” sau „ghicitoare”, în funcție de limbă și dialect. „Yaga”, la rândul ei, conform explicațiilor găsite, se poate referi la „șarpe”, „nimfă a pădurii” sau „femeie rea”.

Așadar, cine este Baba Yaga? Baga Yaga este un personaj cunoscut în special în folclorul slav, adesea descris ca o vrăjitoare sau o ființă supranaturală, bătrână, hâdă, cu nas lung și cârn, dinți de fier și un picior osos. Vrăjitoare monstruoasă sau, dimpotrivă, vrăjitoare binevoitoare, în funcție de legendă, nu doar un simplu personaj negativ, ci mai degrabă un personaj multifațetat ale cărui povești transmit semnificații mai profunde despre viață, moarte și alegeri morale, Baba Yaga locuiește într-o casă cocoțată pe picioare gigantice de găină, casă ce se poate deplasa la dorința Yagăi, care este înconjurată de un gard făcut din cranii și oase și în care se poate intra doar la rostirea unei incantații speciale.

• Ziua în care Alexandru Ioan Cuza a introdus învăţământul obligatoriu şi gratuit. Ce păţeau părinţii care…
• Eleanor de Aquitania, femeia care a condus Europa din umbra

Baba Yaga pare a îndeplini mai multe roluri în poveștile slave – uneori este o creatură înfricoșătoare care mănâncă copii, alteori o femeie înțeleaptă, care are cunoștințe vaste despre ierburi, magie și lumea naturală, oferind îndrumare și sfaturi celor care-i ies în cale.

Baba Yaga, o întruchipare a naturii, poate fi atât dădătoare de hrană, cât și distructivă și, mai mult, poate cuprinde complexitatea vieții și a morții.

„Baba Yaga nu este doar o vrăjitoare; ea reprezintă forțele haotice ale naturii cu care trebuie să te confrunți pentru a te dezvolta personal”, spunea folcloristul și teoreticianul Vladimir Propp, cunoscut pentru contribuțiile sale la studiul structurii narațiunilor populare. În analiza lui Propp, Baba Yaga îndeplinește mai multe funcții esențiale. Deși adesea este percepută ca o forță malefică, Baba Yaga poate juca și rolul de salvator al eroului poveștii. Baba Yaga îi supune pe oameni unor teste sau provocări, încercări esențiale pentru dezvoltarea caracterului celui încercat și pentru progresul narațiunii.

Un alt punct de vedere vine și din partea istoricului Maria Tatar, care observă că personajul Baba Yaga reflectă temerile societății cu privire la puterea și independența femeilor, sugerând că trăsăturile ei monstruoase simbolizează angoasele legate de rolul acestora în societate. Pe de altă parte, cercetătorul, autorul și academicianul Jack Zipes susținea că „Baba Yaga amintește de credințele străvechi legate de moarte și renaștere, subliniind legătura ei cu ciclurile naturii și ale feminității”.

Baba Yaga este un personaj central în multe basme rusești și este adesea descrisă ca o vrăjitoare sau o ființă supranaturală cu trăsături ambivalente.

Baba Yaga poate fi multe, după cum se subînțelege. Întruchiparea înțelepciunii care adesea vine ambalată în pachete înfricoșătoare, coliba ei ciudată pe picioare de găină putând simboliza mobilitatea și adaptabilitatea, sau poate reprezenta reziliența femeilor de-a lungul istoriei. Poate acționa, cum deja am specificat, precum un ajutor sau un mentor pentru protagonist, în lucrările respective oferind sfaturi valoroase, obiecte magice sau asistență în depășirea obstacolelor, într-o reprezentare care subliniază rolul ei de gardian al înțelepciunii și al cunoașterii, însă în condițiile în care este abordată cu respect și modestie pentru a-i câștiga favorurile.

Baba Yaga a avut un impact vizibil asupra mitologiei și culturilor din jur, imaginea ei fiind preluată și adaptată, influențând, în cele din urmă, modul în care vrăjitoarele sunt percepute în scrierile populare din alte regiuni.

Sunt multe povești cu Baba Yaga, ele conținând lecții morale despre curaj, ingeniozitate și respect față de forțele naturii, teme ce sunt comune mai multor culturi.

Baba Yaga a influențat scriitori și artiști din întreaga lume, inspirând opere literare și artistice care explorează teme de magie, putere feminină și conflictul dintre bine și rău. În cultura populară contemporană, pe de altă parte, Yaga fiind reinterpretată în filme, cărți și jocuri video, adesea ca o figură complexă care poate fi atât antagonistă, cât și aliată.

Etnografii au studiat Baba Yaga ca parte a tradițiilor orale slavo-rusești, evidențiind modul în care poveștile despre ea reflectă valorile culturale și sociale ale comunităților respective.

„Odată, de mult, la marginea unei păduri întunecate și adânci trăia o fetiță pe nume Vasilisa. Locuia într-o căsuță cu tatăl ei care o iubea foarte mult.Tatăl Vasilisei era pădurar. Tăia copacii din pădure pentru lemne de foc, vâna căprioare și prindea iepuri pentru hrana zilnică. Din blana lor făcea haine călduroase și în fiecare primăvară călătorea departe de casă pentru a le vinde la oraș. Vasilisa culegea ciuperci și fructe de pădure, cocea pâine din făină de ghindă și pescuia în pârâul luminos din pădure. Îl însoțea adesea pe tatăl ei la vânătoare și, prin urmare, cunoștea toate cărările care le înconjurau casa. (…) Într-o zi, tatăl Vasilisei s-a îmbolnăvit grav. După o săptămână, era și mai slăbit. Nu mai putea înghiți mâncarea pe care i-o pregătea fata și nu o mai recunoștea pe Vasilisa. Iar Vasilisa știa că dacă nu va găsi un leac, tatăl ei va muri. În acea noapte, fata a avut un vis. O voce i-a spus:

Într-o casă cu picioare de găină vei găsi vraja

Care-l va vindeca pe tatăl tău.

Urmează poteca de la capătul nasului tău

Spre inima pădurii unde nu merge nimeni.

Vasilisa s-a trezit speriată. Auzise de la tatăl ei povești despre Baba Yaga, o vrăjitoare bătrână care locuia în pădure, într-o casă cu picioare de găină. Dar Vasilisa știa că vrăjitoarele cu magiile lor, i-ar putea ajuta tatăl să se însănătoșească. (…) Toată ziua a mers pe cărări pe care le știa, printre copacii care-i erau atât de cunoscuți. (…) Iar când se simțea speriată, repeta cuvintele din vis. Dintr-o dată, Vasilisa a văzut lumini strălucind în fața ei, în adâncul pădurii și pe măsură ce se apropia, luminile s-au transformat în cranii înfipte pe niște stâlpi. Era semn că ajunsese la casa Babei Yaga. A văzut o casă ciudată, țopăind pe picioarele ei de găină. Iar în jurul casei, se afla un gard făcut din oase și o poartă veche, din metal. A împins poarta și, pentru că scârțâia, a scos din desagă o bucățică de unt și și-a uns balamale, astfel încât poarta s-a închis în tăcere în urma ei. Apoi, dintr-o dată, un câine slab a venit în fugă spre ea, lătrând cu ferocitate. Bietul de tine, pari flămând, a spus Vasilisa, în timp ce a scos un os de iepure cu o bucată de carne și i le-a dat. Câinele s-a oprit din lătrat, a dat din coadă și a fugit cu osul său. Vasilisa a mers până la casa cu picioare de găină și a bătut la ușă. Iar când ușa s-a deschis, a văzut-o pe Baba Yaga. Vasilisa tremura de frică, pentru că bătrâna vrăjitoare era atât de mare, părea atât de rea și atât de osoasă. Avea o gură înfricoșătoare. Plină de dinți ascuțiți de fier. Cine ești și ce vrei? a răcnit gura hidoasă a babei și Vasilisa a văzut cum dinții de fier au luat foc. Vasilisa, în acel moment, curajoasă și hotărâtă, i-a zâmbit vrăjitoarei și i-a răspuns cald: Bună seara Baba Yaga. Numele meu este Vasilisa și am venit să vă întreb dacă aveți o vrajă care l-ar putea ajuta pe tatăl meu bolnav. Am venit să vă caut în urma unui vis pe care l-am avut și în care mi s-au spus aceste cuvinte. Vasilisa a repetat vorbele pe care le-a auzit în vis, în vreme ce Baba Yaga, zâmbind cu dinții ei de fier la vedere, a îndemnat-o: Intră, copilă. Oasele mele bătrâne sunt obosite și aș avea nevoie de puțin ajutor prin casă. (…) Asta este o poțiune care îl va vindeca pe tatăl tău. Dar, în schimb, trebuie să rămâi aici cu mine în seara asta, să gătești și să faci curat pentru mine, iar dimineața te poți întoarce la tatăl tău.” (…)

(Fragment adaptat din povestirea scrisă de Rosie Sharkey, inspirată de basmul lui Margaret Bateson-Hill, 2006.)

Surse:

https://www.britannica.com/topic/Slavic-religion

https://www.lib.cam.ac.uk/files/baba_yaga_story_and_images.pdf

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cabala, de la misticismul antic la spiritualitatea modernă

Misticism, eterna căutare a divinului și a necunoscutului

Pamela Colman Smith, femeia din spatele celui mai faimos set de cărți de Tarot

Ordinul Hermetic al Zorilor Aurii, fuziunea dintre francmasonerie, rozacrucianism și un manuscris enigmatic