Cabala, de la misticismul antic la spiritualitatea modernă

Rădăcinile Cabalei se împletesc cu cele mai vechi curente mistice ale iudaismului. Sefer Yetzirah (Cartea Creației), scrisă între secolele al III-lea și al VI-lea e.n., textul său fundamental, explorează crearea universului de către Dumnezeu prin intermediul a zece Sefirot (emanații divine) și litere ebraice, afirmând că limbajul deține putere cosmică. Misticii antici, sau călăreții Merkavah, căutau viziuni extatice ale carelor divine (profeția lui Ezechiel), punând bazele lexicului simbolic al Cabalei.

Înainte de apariția Cabalei medievale, exista o tradiție mistică cunoscută sub numele de Misticismul Merkavah, tradiție care a înflorit între secolele I și VI e.n., și care se concentra pe experiențe extatice și viziuni ale Tronului lui Dumnezeu, descrise în mod celebru în Cartea lui Ezechiel (capitolul 1). Misticii Merkavah, numiți uneori „călăreții Merkavah”, căutau să urce prin cele șapte ceruri pentru a experimenta prezența divină și a contempla structura cosmică a universului. Ei foloseau tehnici de meditație, rugăciuni și incantații pentru a atinge stări de conștiință superioare. Acești mistici au pus bazele unui lexic simbolic și al unor imagini care au fost ulterior integrate în Cabala.

• Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
• Funicularul, ingineria care face accesibile pantele imposibile

Tradiția Merkavah a influențat puternic dezvoltarea Cabalei, oferind o bază de simboluri și concepte mistice care au fost preluate și elaborate de către cabaliști. De exemplu: Tronul Divin și Carul Ceresc (Merkavah) au devenit elemente centrale în gândirea cabalistică, reprezentând structura ierarhică a universului și căile de acces către lumea divină. Experiența extatică a misticilor Merkavah a fost preluată și transformată în practici cabalistice de meditație și contemplare a Sefirot.

În secolul al XIII-lea, Cabala a înflorit în Spania. Rabinul Moses de Leon a publicat pentru prima dată Zohar („Cartea Splendorii”), atribuită înțeleptului Shimon bar Yochai din secolul al II-lea. Acest comentariu poetic asupra Torei a introdus concepte precum Ein Sof (Infinitul) și Sefirot ca hartă a divinității. Publicarea Zoharului după anul 1492, după expulzarea evreilor din Spania, a răspândit Cabala în Europa, încorporând-o în gândirea evreiască.

Misticii Safed din secolul al XVI-lea, conduși de Isaac Luria (cunoscut în cercurile religioase evreiești drept Ha’ari, Ha’ari Hakadosh sau Arizal, Luria a fost un rabin și mistic evreu de frunte în comunitatea din Safed, în regiunea Galileea din Siria otomană, în prezent Israel), au reimaginat Cabala după trauma Inchiziției spaniole. Mitul lui Luria despre Tzimtzum (contracția divină) și Tikkun Olam (repararea lumii) oferea speranță: acțiunile umane puteau repara un cosmos distrus. Învățăturile sale au revitalizat iudaismul, accentuând ritualul comunitar și viața etică ca acte cosmice.

În Europa de Est a secolului al XVIII-lea, rabinul Israel Baal Shem Tov a fondat hasidismul, democratizând Cabala. Acesta a învățat că bucuria, rugăciunea și actele cotidiene pot conecta indivizii la divin, iar poveștile și practicile hasidice, precum leadership-ul carismatic al Rabinului, au făcut misticismul accesibil, deși tradiționaliștii au criticat îndepărtarea sa de la rigoarea academică.

Cabala timpurie nu a evoluat în van. Cercetători precum Gershom Scholem (istoric al misticismului evreiesc) subliniază influențe ale gnosticismului – conceptul că lumea materială este creată de o entitate inferioară (demiurg) și că salvarea vine prin cunoaștere (gnosis), și a neoplatonismului, conform căruia sufletul individual, considerat ca intelect, este divin.

De asemenea, în secolul al XX-lea, Cabala transcende iudaismul. Centrul Kabbalah al lui Philip Berg, fondat în 1965, a redenumit-o ca înțelepciune universală, atrăgând vedete precum Madonna și Demi Moore, dar în același timp stârnit dezbateri: a fost aceasta o inovație spirituală sau pur marketing de dragul banilor? Unii l-au acuzat pe Berg de comercializarea textelor sacre, în timp ce alții i-au lăudat incluziunea sa.

Liderii ortodocși condamnă adesea adaptările moderne. Rabinul Adin Steinsaltz (1937-2020), un respectat cercetător al Cabalei, a avertizat: „Misticismul fără disciplină devine superstiție”. Cu toate acestea, răspândirea globală a Centrului (peste 40 de locații) evidențiază o cerere de spiritualitate dincolo de cadrele tradiționale, îmbinând meditația, astrologia și auto-ajutorarea.

Astăzi, Cabala prosperă online, de la aplicații, la articole și cărți virtuale prin care se oferă lecții zilnice, inclusiv din aclamatul Zohar.

Surse:

https://www.britannica.com/topic/Kabbala

https://www.kabbalah.com/en/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Misticism, eterna căutare a divinului și a necunoscutului

Manuscrisul Voynich, codex medieval scris într-o limbă inexistentă. Enigmă criptografică veche de 600 de ani

Rasputin, controverse despre moartea și viața sa. Vindecător ori șarlatan?

10 mituri despre Grigori Rasputin pe care oamenii încă le cred