Pamela Colman Smith, femeia din spatele celui mai faimos set de cărți de Tarot

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pamela Colman Smith, cunoscută sub numele de „Pixie”, a fost o artistă, ilustratoare, scriitoare, editoare și ocultistă britanică, cunoscută în special pentru colaborarea cu Arthur Edward Waite (poet și mistic erudit care a scris pe larg despre probleme oculte și ezoterice) la pachetul de tarot Rider-Waite, pe care l-a ilustrat în 1909.

Pachetul de tarot Rider-Waite este renumit pentru simbolismul bogat și imaginile detaliate, pe care Smith le-a adus la viață printr-o viziune aparte. Spre deosebire de cărțile de tarot anterioare, care prezentau adesea desene simple, aproape abstracte, ilustrațiile lui Smith sunt vii și narative, făcând cărțile mai accesibile și mai interpretabile pentru cititori. Datorită contribuțiilor ei la acest pachet i s-a spus „mama tarotului modern”.

A fost, de asemenea, asociată cu Teatrul Lyceum, unde a lucrat cu celebrul actor-manager Henry Irving și cu dramaturgul Bram Stoker. A creat ilustrații pentru cărți, a proiectat costume și decoruri pentru teatru și a fost implicată în mișcarea pentru dreptul la vot al femeilor.

Viața personală a lui Smith a fost strâns legată de interesele sale spirituale și oculte. A fost membră a Ordinului Hermetic al Zorilor Aurii, o societate secretă dedicată studiului metafizicii, al ocultismului și al paranormalului, de aici probabil abordarea ilustrațiilor de tarot, insuflându-le simbolism ezoteric și profunzimi mistice.

Deși a avut o viață activă fiind implicată în foarte multe direcții, Pamela Colman Smith a murit într-o relativă obscuritate în 1951. Cu toate acestea, contribuția la Rider-Waite i-a asigurat o moștenire de durată, pachetul rămânând cel mai popular și utilizat pachet de tarot din lume în prezent.

Pamela Colman Smith s-a născut la 16 februarie 1878 la Londra, din părinți americani, copilăria ei fiind un periplu de călătorii transatlantice. Munca de negustor a tatălui a dus familia în Brooklyn și mai târziu în Kingston, Jamaica, unde tânăra „Pixie” (porecla pe care o primise de copil) a asimilat folclorul bogat și estetica vibrantă a insulei. Expunerile timpurii la poveștile afro-caribiene și la tradițiile literare britanice au fuzionat în imaginația ei, ieșind mai târziu la suprafață în bogăția simbolică a ilustrațiilor de tarot.

Când avea doar 10 ani, s-a lovit de prima tragedie, odată cu moartea mamei sale, opt ani mai târziu devenind orfană și de tată. Tristă și în derivă, tânăra Pamela și-a găsit refugiul la Institutul Pratt din Brooklyn, unde a studiat cu Arthur Wesley Dow, un modernist care susținea arta ca practică spirituală. Învățăturile lui Dow – prioritizarea emoției în detrimentul realismului – au modelat stilul lui Smith, dar finanțele au forțat-o să părăsească Pratt înainte de absolvire. Acest eșec a prevestit o luptă pe viață: arta lui Smith va fi adesea celebrată, dar rareori profitabilă.

La vârsta de 20 de ani, Pamela Colman Smith a devenit designer teatral pentru Lyceum Theatre Company, lucrând alături de Bram Stoker, autorul lui Dracula. Decorurile și costumele sale, descrise de critici ca fiind „de vis”, au atras atenția actriței Ellen Terry, care a devenit mentorul ei permanent. În același timp, Smith a început să ilustreze cărți, inclusiv o ediție din 1903 a romanului Wuthering Heights, canalizând energia sălbatică și neîmblânzită a romanului prin linii crude, în cerneală.

Totuși, implicarea sa în renașterea ocultei londoneze a fost cea care i-a schimbat traiectoria. În 1901, Smith s-a alăturat Ordinului Hermetic al Zorilor Aurii, o societate secretă obsedată de misticism și simbolism în cadrul căreia i-a întâlnit pe poetul William Butler Yeats și pe savantul Arthur Edward Waite – legături ce aveau să ducă la apariția operei sale magna.

Smith nu a fost un simplu spectator în mișcările sociale ale epocii. A conceput afișe pentru campania de sufragiu al femeilor atât în SUA, cât și în Marea Britanie, arta sa îmbinând hotărârea feministă cu motive mitice. Era descrisă de cunoscuți ca fiind o excentrică fumătoare de trabucuri, sinestezică, care pretindea că „aude culori” și găzduia saloane avangardiste în micul ei apartament londonez.

78 de cărți, șase luni și o revoluție

În 1909, Waite – membru la rândul său în cadrul Zorilor Aurii – i-a cerut lui Smith să ilustreze un nou pachet de tarot. Deși acesta i-a oferit instrucțiuni vagi, interpretarea lui Smith a fost revoluționară. Spre deosebire de pachetele tradiționale, care ilustrau cele 56 de cărți din Arcana Mică doar prin simboluri simple (spade, cupe, etc.), Pamela Colman Smith le-a îmbogățit cu scene pline de viață și multiple sensuri psihologică. Un exemplu ar fi Treiul de Spade: în locul a trei săbii așezate mecanic, ea a creat o inimă sfâșiată de trei lame ascuțite, suspendată sub un cer încărcat de furtuni – o reprezentare a suferinței, care a rămas în cultura populară ca metaforă universală a durerii.

Smith a finalizat cele 78 de picturi în acuarelă în doar șase luni. Onorariul ei? O rată fixă de 2 lire sterline pe săptămână – aproximativ 300 de lire sterline în prezent pentru întregul proiect. Compania Rider a publicat pachetul sub numele de Rider-Waite Tarot, menționându-l pe Waite drept singurul creator, în vreme ce numele lui Smith a fost redus la inițialele criptice „PCS” din colțul din stânga jos al cutiei.

Popularitatea pachetului de tarot a explodat în contracultura anilor 1960, însă rolul lui Smith a rămas îngropat. Aceasta nu s-a căsătorit niciodată, nu a avut copii și a murit fără un ban în Cornwall, fără ca ziarele importante să observe decesul ei. Mormântul femeii a rămas nemarcat până în 2021, când o piatră funerară finanțată prin crowdfunding i-a purtat în sfârșit numele.

De ce s-a ajuns la acest anonimat nemeritat? În calitate de femeie în scena ocultă dominată de bărbați, contribuțiile lui Smith au fost minimalizate. Waite, care a scris cărți de însoțire pentru pachetul de cărți, nu i-a lăudat niciodată public munca. Între timp, asocierea tarotului cu ocultismul l-a considerat „artă inferioară”, nedemnă de studiu academic.

Situația s-a schimbat în anii 1970, când cercetătorii feminiști și istoricii tarotului au început să reconstituie povestea ei. În 2009, Muzeul Whitney a inclus lucrările Pamelei Colman Smith într-o retrospectivă a artei populare americane, numind-o „suprarealista uitată”. Astăzi, petițiile îi îndeamnă pe editori să redenumească pachetul de cărți Waite-Smith Tarot, iar picturile sale originale au prețuri de peste 50 000 de dolari la licitație.

Surse:

https://edition.cnn.com/style/article/pamela-colman-smith-tarot-art-whitney/index.html

https://www.washingtonpost.com/gender-identity/who-was-pamela-colman-smith-the-mystic-woman-behind-the-rider-waite-tarot-deck/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Istoria secretă a tarotului

Arthur Edward Waite, omul care a revoluționat tarotul modern

Urâțenia, interzisă în America secolelor XIX și XX. Oamenii mutilați sau deformați nu aveau voie să iasă în public

Ordinul Hermetic al Zorilor Aurii, fuziunea dintre francmasonerie, rozacrucianism și un manuscris enigmatic